Firma unui fost ofițer SRI Iași, contract pentru kituri de diagnosticare a coronavirusului de 14 milioane de euro

Firma Praxis Medica SRL, care ar fi contractat kiturile de diagnosticare a coronavirusului produse în Coreea de Sud, aparține soților Critina și Cristian Hristodorescu, ultimul dintre aceștia fost ofițer la SRI Iași @ Aceeași firmă se află sub contract cu Casa de Sănătate a MApN, MAI, SRI, STS, dar și a magistraților @ Conform presei de la Seul, produsele importate vor fi distribuite în 20 de spitale mari din România @ ONG-uri, ziariști și politicieni au ridicat problema finanțării serviciilor de informații prin intermediul unor societăți paravan, în special după izbucnirea scandalului Hexi Pharma

„Firma ieșeană Praxis Medica SRL a semnat un contract cu firma coreeană Bioneer pentru importarea sistemului de diagnoză moleculară ExiStation și a unor kituri de diagnostic a Covid-19”, anunță G4Media, citând presa sud-coreeană. Aceeași publicație citează aceleași surse de la Seul și adaugă faptul „că valoarea contractului ar avea o valoare de 2.4 miliarde woni (66,6 milioane lei / 13,8 milioane euro). În plus, altă publicație coreeană spune că produsele importate vor fi distribuite în 20 de spitale mari din România, sub coordonarea Ministerului Sănătății”

Firma Praxis Medica SRL aparține soților Cristina și Cristian Hristodorescu. Acesta din urmă, în vârstă de 51 de ani, este fost ofițer al SRI Iași, activând în cadrul acestei structuri până în urmă cu aproximativ 15 ani.

Societatea comercială deține mai multe laboratoare de analize medicale și s-a aflat sub contract cu Casa de Sănătate a MApN, MAI, SRI, STS, dar și a magistraților.

Au primit cadou o firmă cu 3,7 milioane de lei capital social

Firma a fost înființată în anul 2002 de către Violeta Popa, o femeie care acum ar trebui să fie la vârsta de 76 de ani. În noiembrie 2006, aceasta a cedat cu titlu gratuit părțile sociale ale firmei către soții Hristodorescu. Astfel, Cristinei Hristodorescu i-au revenit 52 la sută din acțiuni, iar soțului acesteia, Cristian Hristodorescu, 48 la sută din părțile sociale.

„În urma acestor operațiuni, capitalul social rămâne neschimbat, în valoare de 374.025 lei, iar subsemnata Popa Violeta renunță la toate drepturile de orice natură asupra societății”, se arată în documentul înregistrat la Registrul Comerțului în luna noiembrie a anului 2006.

Sediul firmei se află într-o casă cu un singur nivel pe o uliță din zona Țicău – Podu de Fier.

Veșnica întrebare: societăți paravan ale serviciilor de informații?

Legăturile dintre societățile comerciale conectate la bugetul public prin intermediul unor mega-contracte și serviciile de informații au dat apă la moară atât ONG-urilor, politicienilor, ziariștilor și nu în ultimul rând adepților teoriilor conspiraționiste.

Cel mai recent scandal care a alimentat astfel de ipoteze a fost Hexi Pharma, când jurnaliștii care au avut sub lupă cazul au relatat despre legăturile dintre SRI și oameni din interiorul companiei.  Iată câteva exemple din perioada scandalului:

• RO: Șefii Hexi Pharma se încurajau între ei că îi ajută comunicatul SRI și că „de undeva o să vină scăpare”
• Călin Popescu Tăriceanu: „Evident că sunt nişte nereguli care s-au produs. Este evident că practicile de liberă concurenţă, de liberă competiţie nu au fost respectate. Sunt suspiciuni că în spatele acestei firme s-ar afla inclusiv un serviciu secret care foloseşte firma ca sursă de venituri, deci un paravan comercial de fapt pentru alte activităţi, lucru care iarăşi nu este normal. Știţi că în România e o veche discuţie dacă serviciile de informaţii e bine sau e neindicat să facă activităţi comerciale. Nu există transparenţă, nu putem să ştim dacă este ceva de genul acesta, deci ar trebui mai multe măsuri luate”
• Revista 22: „Una dintre primele ipoteze folosite pentru explicarea cazului Hexi Pharma, chiar înainte de moartea patronului Dan Condrea, a fost bazată pe influența ocultă a serviciilor secrete românești care ar fi acoperit activitatea firmei, ceea ce ar explica dezvoltarea acesteia și modul în care a ajuns să obțină contracte fără licitație”

Tudor LEAHU