În insectarul generos al oamenilor mușcați de filoxera foloaselor necuvenite, despărțământul celor cu caschetă și chitanțier s-a mai completat un loc gol prin admiterea fără concurs a unui nene de la Înmatriculări și permise, rătăcit în tranziția asta feroce pesemne cu vreun credit baban sau amenințat de navastă că dacă n-o duce în Dubai și anul ăsta, pleacă singură la Istanbul.
To’arășul Ikim (fără Ir Sen, că bate la ochi) se făcu că se cuplă cu un etnic din clanul cu escu, care avea o combinație de aducea mașinoaie de peste graniță ce ar fi trebuit să fie făcute boboc și vândute ca mașini de dame, state în garaj ori folosite numai la piață.
Partea asta era cum era, dar înmatricularea a presupus vizite de curtoazie cu mâinile ocupate la nenea pomenit, care în contrapartidă făcea drumul îndărăt cu plăcuțele de înmatriculare în sacoșă, ca să nu vază lumea.
Din ce vorghește lumea, fapta asta n-ar fi nimica, pentru că actualul cuplu interetnic lucrează la ceva mai strașnic, care ar înzestra cu permise de conducere doritori fără aplicație sau neposesori de zece clase, din motive de absență, evident, contra unui comision ghebos, a se citi șpagă. Și ne mai mirăm de ce se întâmplă pe drumurile patriei …
