despre femeia semi-om din creștinism
Periodic, cu pauze de cîteva luni, grădina mamei lui Isus din Nazaret, adică Romînia (https://adevarul.ro/stiri-locale/piatra-neamt/de-unde-vine-expresia-romania-gradina-maicii-1612365.html ), e tulburată de rotirea pe ecranele tv a imaginilor și detaliilor stoarse din dosarul unui viol sălbatic, care de obicei se întîmplă în odiosul, medievalul și apocalipticul județ Vaslui, sau în alt loc desemnat de înțelepciunea națională drept capră rîioasă și ispășitoare a tuturor relelor romîneze.
În vuietul standard care acompaniază detaliile minuțioase ale acestor violuri, vuiet împănat cu șuvoaie de indignare, dezgust, cruci preventive și blesteme drept-credincioase, nu-mi amintesc să fi auzit, fie și pianissimo, o temă inspirată, evident, de cel rău și viclean ( amin ) : felul în care tradiţia presupus creştină generează şi favorizează derapajele anti-feminine ( și nu numai ) din comunităţile patriarhale înapoiate.
Nu, nu e deloc o glumă.
Conform Vechiului Testament, o femeie e vinovată de căderea omului în păcat și de izgonirea lui din Rai.
Vină pentru care, chiar în paragraful respectiv, li se pronunță femeilor pedepsele cuvenite.
În Noul Testament, toți apostolii sînt testosteroniferi . Mai mult marginal, cu excepția mamei lui Isus ( varianta in vitro încă nu exista … ), apar și unele femei pe lîngă învățătorul din Nazaret . Deși mulți teologi normali nu exclud ipoteza ( logică, din punctul de vedere al cutumelor vremii ) că între Isus și Maria din Magdala exista o relație foarte apropiată. Doar că teologii penisoformi au avut grijă să excludă din peisajul oficial evangheliile ne-canonice, zise ,, apocrife ,, , în care păcătoasa Maria din Magdala stă la dreapta lui Isus .
În dualul Ev Mediu, desigur că vrăjitoarele aveau monopolul practicilor diavolești și, evident, al rugurilor purificatoare .
Acum, în prea-frumoasa epocă post-cristică și post-modernă, ce avem noi, ca rezultat al celor două mii de ani de presupus creștinism ? Femei care nu au voie să intre în altar decît în ziua sfințirii unei biserici . Femei care, în cea mai mare parte a comunităților creștine, nu pot fi preoți . Femei care, în zilele menstruației, sînt considerate ,, necurate ,, și li se interzic / limitează anumite practici creștine . Exact ca în frumoasa epocă a primitivismului de peșteră.
Să mai continui ?
Dacă toate aceste discriminări penibile, aberante, dezgustătoare și endemice n-au legătură cu mecanismul mental al multor violuri, atunci eu mă declar oficial inorog . Sau patriarh ecumenic.
Numai că marii creștini, progresiști și teologi ai patriei carpatine – Pleșu, Liiceanu, Patapievci, Baconschi și restul făinii – nu vor aduce niciodată în discuție un astfel de subiect. Sau, dacă o vor face, va fi în stilul lor penibil și fariseic, doar ca să-și etaleze, a mia oară, retorismul lor de ,, căldicei ,, ai unei credințe alienate de demult, aproape de la început, încă de la marii împărați și marii creștini Constantin & Elena și Teodosie .
Iar numele lor ( după cum v-ar spune, dacă ar putea, un învățător din Nazaret ) e Leghiune.
Nu uitați, deci : femeia e cauza căderii omului în păcat, adică sursa tuturor relelor pe care le suferă drept-credincioșii creștini. Iar județul Vaslui e noua Sodoma & Govora, care va arde în flăcările iadului, împreună cu autorul acestui text ( ptiu, ptiu, ptiu, crușe di aur în casă ). Autor care, evident, e născut tocmai în acel blestemat județ.
În rest e bine, a plouat, s-a făcut creștinismul cît pumnul popii Calistrat pe schinarea femeii păcătoase din curtea binecurvîntatei mănăstiri.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii. Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale ( https://lucianpostu.wordpress.com/rominia-i-a/ )
Dincolo de hazul de necaz și tragicomedia basmelor biblice ,intrînd în zona bravă și serioasă a lucrurilor trebuie menționat faptul că- Iesus Christos nu are nimic sau aproape nimic de a face cu teologia creștină ! Personajul tragic Iesus a încercat sa aducă reforme importante in religia Iudaică .A încercat mai întîi să refacă imaginea pur satanică a dumnezeului evreiesc ,să-l transforme dintr-o zeitate însetată de sînge,de criminal narcisist ,răzbunător ,sadic ,intolerant ,xenofob ,rasist ,un atotputernic odios ,etc, într-o căpetenie cerească demnă de respect și admirație din partea supușilor pămînteni . Dumnezeul Vechiului Testament este întruchiparea lui Satan , rabinii si adepții fiind fiii acestui personaj întunecat ! Fondatorii teologiei creștine ( ,,sfinții” părinți ) au folosit pe fundal ,doar ca pretext ,imaginea și autoritatea morală a lui Iesus pentru a crea o nouă religie ,cu povești ,dogme ,canoane,etc , conform propriilor interese meschine …Ce are a face cu învățaturile și filozofia lui Christos , indivizi precum circarul Teodosie , interlopul Calistrat,etc,etc ?
Aveți 100 la sută dreptate .Sunt de acord cu dumneavoastră .Dar vreau sa va spun că foarte puțini oameni își dau seama de aceste lucruri și sunt manipulați in favoarea acestor țintiri carre trăiesc și se îmbogățesc pe spinarea oamenilor.