O videochatistă din Iași a fost prinsă de Direcția Antifraudă cu venituri nedeclarate în cuantum de aproximativ 1,5 milioane de lei, respectiv 300.000 de euro. În urma controlului efectuat, Antifrauda i-a calculat tinerei taxe și impozite de plată în cuantum de 50.000 de euro. Tânăra a dat în judecată Fiscul și cere anularea raportului de control și a deciziei de impunere privind plata celor 50.000 de euro. Videochatista susține că banii au fost primiți cu titlu de donație din partea unor bărbați din străinătate, cu care se afla într-o relație de prietenie. Sumele au fost virate timp de patru ani pentru a o susține financiar cu chiria, taxele la facultate, intervenții medicale și chiar excursii. Din aa,naliza extraselor bancare, Fiscul a descoperit că cea mai mare parte a sumelor încasate de la cei patru sponsori a fost jucată la pariuri online. Tânăra recunoaște că s-a luptat cu o dependență de jocurile de noroc și spune că cei patru bărbați au ajutat-o în acele momente grele. Judecătorii nu au fost la fel de înțelegători și au decis că tânăra trebuie să achite cei 50.000 de euro către Fisc.
300.000 de euro din videochat
În mai 2023, tânăra Diana D. a dat în judecată Direcţia Regională Antifraudă Fiscală solicitând Tribunalul Iași să anuleze raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere întocmite ca urmare a controlului fiscal la care a fost supusă. În acțiunea depusă, tânăra arată că Antifrauda a efectuat un control fiscal privind veniturile înregistrate de aceasta ca persoană fizică în perioada aprilie 2017 – decembrie 2020. Urmare a verificărilor efectuate, Direcţia Regională Antifraudă susţine că persoana fizică Diana D. a obţinut în perioada supusă controlului venituri în sumă de 1.495.763 lei, fără a fi declarate în vederea impozitării. Banii au fost încasați de la patru persoane din Olanda, Anglia și Statele Unite prin virament în contul bancar personal sau prin intermediul platformelor PayPal și Transferwise. Tânăra i-a cunoscut pe cei patru în perioada în care practica videochatul și a continuat relația cu aceștia chiar și după ce nu a mai fost angajată în studioul respectiv. Prin decizia de impunere, Fiscul a stabilit în sarcina tinerei plata unei cote de 16% reprezentând impozit pe venit. Conform calculului efectuat de inspectorii Antifraudă, Diana D. Trebuie să achite statului suma totală de 239.322 lei, reprezentând 21.348 lei – impozit pe venit aferent anului 2017, 41.702 lei – impozit pe venit aferent anului 2018, 21.382 lei – impozit pe venit aferent anului 2019 și 154.890 lei – impozit pe venit aferent anului 2020.
Ajutor financiar pentru dependența de jocuri de noroc
Tânăra videochatistă susține că sumele încasate de la cele patru persoane sunt cu titlu de donații, în baza unor relații personale, astfel că aceste sume sunt exceptate de la obligaţia de impozitare. ”Organul fiscal a aplicat o prezumţie eronată şi nedreaptă în ceea ce mă priveşte, asimilând fără nicio analiză activitatea anterioară cu relaţiile personale ulterioare dezvoltate in mod constant cu aceleaşi persoane pe durata a câţiva ani. … În speţa de faţă nu se poate vorbi despre o sursă neidentificată. Aceasta a fost expres indicată şi tot astfel consemnată de organul fiscal în decizia contestată. Sursa veniturilor este cât se poate de clară – sumele transferate de către persoane fizice din străinătate către contestatoare, cu titlu de donaţie, de ajutor financiar, aspect consemnat de multiple ori în decizia de soluţionare. Mai mult, sunt indicate expres: numele acestor persoane fizice, cuantumul sumei, iar la unele transferuri inclusiv destinaţia acestora (prevăzută chiar de către persoana ce a trimis sumele respective) Am depus cu ocazia verificărilor, dar şi odată cu contestaţia prealabilă, extrase de cont din care rezultă transferurile efectuate, fiind individualizate în concret: – sursa (numele persoanelor fizice respective) – şi inclusiv natura veniturilor (prin descrierile aferente transferurilor – cu titlu de exemplu chirie, cheltuieli lunare, şcoală şi datorii, facturi, lucrări dentare, chirie şi mâncare, cheltuieli cu seriviciile medicale, etc). ” se arată în cererea de chemare în judecată depusă la Tribunalul Iași. Diana susține că cei patru bărbați au ajutat-o și sprijinit-o financiar în momentele grele ale vieții, când s-a luptat cu o dependență față de jocurile de noroc.
”Dar manual”, nu videochat
Avocatul tinerei spune că veniturile obţinute de Diana D. nu sunt nici din categoria contravalorii pretării de servicii, nici din categoria venituri din surse neidentificate, ci intră în noţiunea de „daruri manuale”, iar decizia Fiscului este nelegală, întrucât dispune impozitarea unor sume exceptate în mod expres de la impunere conform legii. ”Astfel în situaţia de faţă sunt dispoziţiile Codului civil care reglementează o formă specială a donaţiei, cea a darului manual, pentru a cărei validitate nu se cere formă autentică. Bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Darul manual se încheie valabil prin acordul de voinţe al părţilor, însoţit de tradiţiunea bunului. Transferurile primite cu diverse ocazii nu au depăşit această valoare prag de 25.000 de lei, fiecare plată în parte este separată şi independentă, neexistând nicio ritmicitate sau echivalenţă a valorilor care să indice vreo înţelegere prealabilă unică. Fiecare sumă de bani a avut destinaţia sa, aspect dovedit de contestatoare inclusiv în faţa organelor fiscale. Nu a ascuns faptul că persoanele care au ajutat-o financiar în perioada inspectată au ajuns să o cunoască în urma activităţii desfăşurate anterior, în baza contractelor de colaborare anterioare pentru videochat. Dar situaţia a fost fundamental diferită după momentul la care a decis să încetez această activitate, menţinând legături personale de prietenie cu 4 persoane, în afara prestării oricăror servicii de natura celor insinuate de organul fiscal.” se precizează în plângerea înaintată judecătorilor.
A jucat ”donațiile” la pariuri
În cadrul procesului, Direcția Antifraudă a prezentat faptul că, din anul 2014 până în anul 2015, Diana D. a lucrat în cadrul unui studio de videochat din lasi, în baza unui contract de muncă. Ulterior s-a decis ca modelele să-și înființeze propriul SRL. Diana și-a înfiinţat propria firmă, având acelaşi sediu cu studio-ul de videochat, emițând faturi pentru serviciile oferite sub denumirea de „activităţi recreative si distractive”. Până în 2018, timp în care a lucrat la acel studio, a legat relaţii foarte apropiate de prietenie cu mai multe persoane care au dorit să țină legătura și în afara orelor de muncă, bărbați care au susținut-o financiar începând cu anul 2017. Cele patru persoane identificate de Fisc erau bărbați singuri, cu o situaţie materială foarte bună, care au decis, din generozitate, să-i doneze sume considerabile de bani sau să-i trimită cadouri. Potrivit documentelor, banii primiţi de la aceste persoane au fost folosiţi de Diana pentru cheltuieli uzuale, vacanțe, probleme medicale. Însă cea mai mare parte a sumelor primite au fost jucate și pierdute la pariuri, pe site-ul superbet.ro, „lucru ce se poate verifica în urma extraselor bancare”. Direcția Antifraudă spune că susţinerile reclamantei potrivit căreia sumele încasate nu sunt primite în urma activităţii de videochat este total neîntemeiata și nejustificată. În lipsa unui inscris autentic care sa facă dovada că sumele încasate în perioada aprilie 2017-decembrie 2020 reprezintă donaţii, argumentul ajutorului financiar este lipsit de fundament.
Tribunalul Iași: ”Reclamanta avea obligaţia să achite impozit pentru sumele încasate”
Judecătorii de la Tribunal au considerat că Direcția Antifraudă a procedat corect și a respins acțiunea tinerei videochatiste. Instanța a considerat că sumele primite de către Diana D. Nu pot fi considerate donații, dar manual, întrucât nu îmbracă o formă autentică. Sumele încasate de la fiecare persoană în parte depășesc valoarea de 25.000 lei și astfel ar fi trebuit să existe un act notarial care să ateste natura plăților. Astfel că instanța a considerat că veiturile identificate de către inspectorii trebuiau supuse impozitării cu o cotă de 16% la care să fie calculate ulterior și dobânzi și penalități. ”În conformitate cu aceste prevederi legale reclamanta avea obligaţia să achite impozit pentru sumele încasate, în mod legal organele fiscale stabilind în sarcina acesteia obligaţia plăţii impozitului pentru aceste sume şi a accesoriilor aferente. Critica reclamantei în sensul că ar fi greșit calculul acestor sume nu poate fi primită în condiţiile în care a renunţat la proba cu expertiză contabilă, aceasta fiind o simplă afirmație nedovedită.” se menționează în hotărârea instanței. Decizia Tribunalului a fost atacată cu recurs, Curtea de Apel urmând să hotărască definitiv dacă tânăra datorează statului cei 50.000 de euro imputatți de Antifraudă.
Rareș Neamțu
