Televiziunea de stat din Rusia difuzează reportaje despre sărăcia din România şi despre ororile comise de români în Ucraina şi Transnistria, în timpul mareşalului Antonescu.
Rusia 1, televiziunea publică din Federaţia Rusă, a realizat un reportaj despre efectele devastatoare ale integrării României în Uniunea Europeană. Sărăcie, infrastructură şi industrie la pământ, ţigani şi din nou sărăcie. Acestea sunt principalele teme ale reportajului difuzat în cadrul emisiunii „Vești nedeli“ (Ştirea săptămânii), la şapte ani de la intrarea României în UE.
„Este una dintre acele ţări pentru care statutul de membru al Uniunii Europene a fost de rău augur. Nu a fost de folos nici României, nici UE”, spune, la început, influentul jurnalist Dmitri Konstantinovici Kiseliov, recent numit de preşedintele Vladimir Putin în fruntea agenţiei „Russia Today“ şi considerat omul numărul unu al propagandei de stat. Tot el a făcut celebra declaraţie, în urmă cu o lună, „Rusia este singura ţară din lume care ar putea transforma America în praf radioactiv“, arată Adevărul.
România, ţara care nu produce nimic
Asia Emilianov, reporterul de la Rusia 1 care a realizat materialul în România, a mers în comuna Ianca, judeţul Brăila. „Discuţiile despre Uniunea Europeană sunt veridice în satele îndepartate de Bucureşti“, spune ea. Jurnaliştii din Rusia intră într-o alimentară şi cer sare. Primesc o pungă cu sare importată. „România era cândva lider în lume la producerea sării”, se menţionează în reportaj. Situaţia zahărului este la fel de proastă: fosta fabrică de zahăr din Ianca a falimentat. Oamenii intervievaţi par speriaţi şi susţin că pot spune adevărul despre Uniunea Europeană numai cu camera de filmat oprită!
Din interviul cu Eugen Teodorovici, ministrul pentru fondurile europene, a fost decupat momentul în care acesta vorbeşte despre corupţie şi birocraţie. Se arată că România primeşte bani de la Uniunea Europeană pentru canalizări în timp ce fabrica românească de ţevi a fost închisă. Autostrăzile din România, câţiva centimetri pe hartă, sunt o moştenire de la Ceauşescu. „Ceauşescu?” – tresare jurnalista Asia Emilianov. Iar Dunărea se trece în continuare cu bacul. Între Hârşova şi Tulcea sunt 300 de kilometri şi niciun pod.
Mai mult decât sărăcie
Reportajul continuă în cartierul bucureştean Ferentari. „Bruxellesul cheltuieşte miliarde de euro pentru ca locuitorii cartierelor sociale să nu plece de aici. Această linie bugetara se cheama integrarea populaţiei rome. Dar banii nu ajung la comunităţile de ţigani. Aceştia trăiesc din fier vechi”. „Acasă nu s-a schimbat nimic – spune un rom – cum am trăit înainte, în mizerie, la fel trăim şi acum. Dar ne place în UE, că putem să plecăm unde vrem”. Ţiganii români sunt o mare bătaie de cap pentru occidentali, idee confirmată de un primar francez care spune că aceştia fură şi fac mizerie.
Cantina socială de la Biserica Sfântul Nicolae din Bucureşti este un alt loc în care jurnaliştii din Rusia pot să ilustreze tema sărăciei. “O pensie de 350 sau 80 de euro nu înseamnă sărăcie, ci mai mult decât atât”, remarcă jurnalista Asia Emilianov.
Problema micilor româneşti este şi ea abordată: “chiar şi pe aceştia au încercat cei de la Bruxelles să-i interzică. Românii au gustat cum e în Uniunea Europeană. Cei mai mulţi oameni spun că cel mai potrivit cuvânt e «dezamăgire»”. La final, jurnalista din Rusia gustă din laptele tradiţional românesc şi concluzionează că e foarte bun. Dar nici acesta nu mai e acceptat de regulile ciudate ale Bruxellesului.
„România nu s-a pocăit pentru păcatele din timpul mareşalului Antonescu”
Un reportaj istoric despre România a fost difuzat recent tot la televiziunea publică din Rusia. Sub titlul ironic “România, albă şi pufoasă“, este prezentată comemorarea a 70 de ani de la bătălia din Crimeea. Sunt amintite cele 80.000 de crime comise în Odesa de armata română sub conducerea mareşalului Antonescu. Tamara Guzenkova, directorul interimar al Institutului Rus de Cercetări Strategice, declară: „Nu se ştie nici până astăzi numărul exact al oamenilor care au murit în perioada ocupaţiei române în Odesa şi Transnistria. Conform unor estimari, 300.000 de oameni au murit în ghetouri şi în lagărele de concentrare din aceste teritorii. România nu s-a pocăit pentru păcatele de atunci şi tocmai de aceea, în prezent, acţiunile revanşarde ale României sunt atât de puternice şi determinate”.
Răceala dintre cele două popoare este reciprocă. Conform unui sondaj INSCOP, realizat în toamna anului trecut, ruşii sunt pe locul al doilea în topul antipatiei românilor, înaintea lor fiind doar ungurii. La întrebarea: „Ce sentimente aveţi pentru Rusia?“, 45,2 % dintre respondenţi au spun „mai degrabă negative“.
