Ultimul lucru la care te-ai aștepta atunci când îți cumperi niște jeleuri cu fructe este că vei mânca oase de porc. Sună ridicol. Însă, o privire mai atentă pe lista de ingrediente demonstrează că „ridicolul” este pură realitate.
Gelatina e de vină. Acea substanță solidă, translucidă, incoloră și insipidă, derivată din colagen și obținută din diverse reziduuri animale este folosită frecvent în industria alimentară.
Jeleurile, bezelele moi (marshmallows), deserturile gelatinoase, unele tipuri de înghețată și chiar unele tipuri de iaurt conțin această substanță, uneori listată la ingrediente ca E441. Gelatina este folosită ca agent de coagulare și, de asemenea, pentru a stimula senzația gustativă de grăsime, ori pentru a da volum alimentelor fără a adăuga calorii. Unii producători adaugă gelatină la sucurile de fructe (cum este cel de mere) sau la oțet, pentru a limpezi lichidul.
Produsă din șorici de porc (44% pondere între ingrediente), piei de bovine (28%), oase de porc, cal sau vacă (27%) și alte ingrediente (1%), gelatina este obținută printr-un proces foarte complex.
În anii 2000, producătorii au început să ia în calcul utilizarea reziduurilor de pește, pentru a elimina obstacolul religios din calea consumului de gelatină. Adepții alimentației kosher și cei ai alimentației halal nu consumă decât gelatină din alte surse decât porcul. Etnicii romi nu consumă gelatină obținută din cal, din motive culturale. Apoi, hindușii sau adepții jainismului sunt, predominant, vegetarieni deci nu consumă produse animale, iar veganii (din motive religioase sau nu) nu consumă nici ei nimic de origine animală.
Pentru acest segment semnificativ de populație, producătorii de alimente au recurs la ingrediente-substitut pentru reziduurile animale. „Gelatina alternativă” poate fi obținută din extracte de alge, carageanan, pectină sau coniac.
Cercetătorii din industrie lucrează pentru obținerea unui colagen sintetic și, în 2011, chiar au înregistrat un succes parțial în această direcție, reușind să copieze structura colagenului folosind peptide.
Chestiuni legate de siguranță au fost ridicate după ce consumul de gelatină a fost corelat cu transmiterea bolii vacii nebune (encefalopatia spongiformă transmisibilă). Însă autorități americane și europene de reglementare a siguranței americane au oferit asigurarea că, fabricată în condiții igienice, gelatina nu prezintă intrinsec riscul de transmitere a acestei boli.
Pentru unii, aceste informații se vor adăuga pe lista altor insight-uri care le taie apetitul. Pentru alții, tocmai faptul că lista se lungește ar putea fi un motiv de ignorare a informației. Orice „mai bine să nu mănânci…” asumat presupune o recalibrare a meniului care poate fi incomodă.
(Sursa: semneletimpului.ro)
