Strădania de a supravieţui prin consumul de insecte şi alte nevertebrate a dus la creşterea în dimensiuni a creierului la strămoşii omului şi i-a ajutat pe aceştia să evolueze, afirmă un grup de cercetători, relatează Descoperă.
Problema constantă a procurării hranei ar fi stimulat dezvoltarea creierului şi a funcţiilor cognitive superioare la strămoşii omului şi ai altor primate, spun autorii studiului, condus de Amanda Melin de la Universitatea din Calgary, Canada.
Cercetătorii au studiat timp de 5 ani maimuţele capucin din Costa Rica şi au descoperit că, atunci când hrana lor preferată, uşor de procurat – fructele coapte – este redusă, aceste animale revin la obiceiul de a săpa după insecte şi alte nevertebrate, alimente mai greu de procurat, dar care le ajută să supravieţuiască, furnizându-le proteinele şi grăsimile esenţiale. Rezultatele au fost publicate în Journal of Human Evolution.
Cercetătorii sunt de părere că această caracteristică a activităţii primatelor ar fi putut avea implicaţii şi pentru evoluţia hominidelor: activitatea laborioasă de adunare a unor mici vietăţi comestibile, ascunse în pământ, în scoarţa arborilor etc., ar fi favorizat sporirea îndemânării, utilizarea uneltelor şi gândirea creativă pentru rezolvarea problemelor.
Maimuţele capucin sunt un model bun de studiu, deoarece au creiere mari în raport cu mărimea corpului, iar unele dintre ele chiar utilizează unelte – de exemplu, pietre – şi tehnici creative pentru rezolvarea unor probleme legate de procurarea hranei (video).
(Sursa: descopera.ro)
