România se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimele decenii, principalele provocări fiind refinanțarea datoriei publice, care a depășit 50% din PIB, și finanțarea unui deficit bugetar estimat să atingă 8% din PIB în 2024. Pe fundalul unei volatilități politice și economice accentuate, piața financiară locală riscă să resimtă din plin o eventuală retragere a capitalului străin, atrag atenția specialiștii.
Îngrijorări amplificate după alegerile prezidențiale
Situația s-a complicat în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, care a produs o surpriză majoră prin avansarea unui candidat cu viziuni anti-UE și anti-NATO, stârnind temeri legate de stabilitatea economică. Investitorii străini, care dețin aproape 24% din portofoliul titlurilor de stat românești, ar putea să-și reducă expunerea pe România, ceea ce ar crește costurile de finanțare ale statului și ar pune presiune suplimentară pe leu.
Datoria publică în creștere accelerată
Datoria publică a României a urcat la aproximativ 52% din PIB în 2024, o creștere semnificativă față de nivelul de 12% din PIB înregistrat în urmă cu 15 ani. Doar în luna noiembrie 2024, țara are de plătit scadențe de circa 650 de milioane de euro pentru datoria denominată în valută. În lipsa unei refinanțări consistente, România ar putea fi nevoită să reducă rezervele valutare sau să facă ajustări bugetare drastice.
Dependența de capitalul străin, un risc major
România depinde în continuare de fluxurile de capital străin atât pentru rostogolirea datoriei, cât și pentru finanțarea deficitului bugetar. În trecut, crize politice și economice au dus la ajustări semnificative ale expunerii investitorilor străini. Spre exemplu, în primăvara lui 2020, criza COVID-19 a provocat ieșiri masive de capital, afectând piața titlurilor de stat.
În prezent, ponderea deținerilor străinilor în datoria publică este aproape de 24%, în scădere față de vârful de 26,4% atins la finalul lui 2023. Dacă percepția de risc față de România continuă să se deterioreze, ieșirile de capital ar putea genera instabilitate financiară și o depreciere a leului.
Prima de risc, cea mai ridicată din regiune
România are cea mai ridicată primă de risc din Europa Centrală și de Est, situată în jurul a 200 de puncte de bază, un nivel semnificativ mai mare decât al țărilor vecine precum Polonia, Ungaria sau Cehia. Acest indicator evidențiază costurile mai mari de finanțare și percepția piețelor internaționale despre riscurile economice și politice asociate țării.
Sistemul bancar și impactul asupra economiei
Sectorul bancar românesc a trecut printr-un proces de dezintermediere în ultimii ani, băncile-mamă europene reducând treptat finanțările către filialele locale. Dacă în perioada 2004-2008 sectorul bancar a beneficiat de intrări masive de capital străin, după criza din 2008-2009 acest flux s-a inversat, iar expunerile s-au diminuat cu 70% până în 2021. În prezent, raportul credite/depozite a scăzut sub 70%, indicând o creștere a economisirii interne, dar și o stagnare a creditării.
Posibile soluții și măsuri de prevenire
Pentru a evita o criză de finanțare, România trebuie să atragă investiții străine directe și să accelereze absorbția fondurilor europene. Totodată, măsurile prudențiale adoptate de Banca Națională a României pentru limitarea riscurilor valutare și menținerea stabilității financiare rămân esențiale.
Pe termen scurt, guvernul trebuie să asigure o comunicare clară și coerentă cu piețele financiare pentru a reduce incertitudinea și pentru a menține încrederea investitorilor. În lipsa unor măsuri decisive, volatilitatea piețelor și deteriorarea percepției de risc ar putea agrava situația economică și socială a țării.
