UPDATE Matteo Renzi si-a anuntat demisia, potrivit BBCNews. El si-a asumat raspunderea pentru acest vot si a spus, intr-o conferinta de presa, ca tabara NU trebuie sa faca acum propuneri clare.
Premierul Matteo Renzi a argumentat ca o asemenea schimbare este necesara pentru a putea sa-si duca la capat planul de relansare a economiei italiene. Renzi a a afirmat in mai multe randuri ca, daca referendumul va fi respins, isi va da demisia si se va retrage de pe scena politica. El si-a anuntat intentia de a demisiona din functie in cursul zilei de luni. „Experienta Guvernului meu se incheie aici”, a afirmat Renzi, intr-un discurs televizat, dupa aflarea primelor rezultate, relateaza Reuters.
Opozitia italiana – presedintele Forza Italia, Silvio Berlusconi si presedintele Ligii Nordului, Matteo Salvini – a cerut demisia lui Renzi la scurt timp dupa anuntarea rezultatelor exit-poll-urilor.
Rezultatul nu reprezinta neaparat o surpriza, in conditiile in care ultimele sondaje dinaintea referendumului dau tabara „Nu” in avantaj.
Riscurile acestui referendum sunt ridicate, intrucat respingerea reformelor constitutionale poate genera un blocaj politic si poate aduce formatiunile populiste si eurosceptice mai aproape de putere.
Esecul referendumului italian poate fi interpretat si drept un nou protest al electoratului occidental impotriva sistemului politic traditional, dupa votul pentru Brexit si victoria lui Donald Trump.
Cele mai importante modificari prevazute de „reforma Renzi”, care ar fi modificat intregul sistem politic italian:
– Camera Deputatilor, aleasa prin sufragiu universal, va avea putere legislativa deplina.
– Guvernul va avea nevoie doar de votul de incredere obtinut in Camera Deputatilor.
– Senatul va fi complet reformat: numarul si componenta va fi radical modificata, depasind bicameralismul actual. Senatorii vor fi 100, in loc de 350 si nu vor fi alesi prin vot direct, ci va fi alcatuit din consilieri regionali si primari. Datorita cumulului de functii, senatorii nu vor avea decat salariul de consilier sau primar.
– Parlamentul va fi obligat sa discute propunerile legislative de initiativa populara
– Numarul minim de semnaturi necesare pentru demararea unui Referendum abrogativ va fi mai scazut
– Pentru alegerea indirecta a presedintelui va creste cvorumul necesar validarii.
– este prevazuta eliminarea Consiliului National al Economiei si Muncii (CNEL), un organism care, potrivit sustinatorilor reformei, este inutil si costisitor.
– vor fi abolite provinciile, diviziuni teritoriale intermediare, intre orase si regiuni.
Presa internationala scria, inaintea referendumului de duminica, ca a treia cea mai mare economie din zona euro risca sa fie zguduita de un blocaj politic si de turbulente economice majore, daca alegatorii italieni voteaza impotriva reformelor constitutionale si forteaza demisia premierului Matteo Renzi, care ramane un aliat cheie al Angelei Merkel si un lider dedicat proiectului european dupa Brexit.
Matteo Renzi a dus in ultimele zile cea mai grea lupta din intreaga sa cariera politica, in incercarea de a convinge publicul italian sa voteze pentru reformele constitutionale, atacate intens de populistii de la Miscarea „Cinci Stele”.
Propunerile de modificare a Constitutiei erau considerate extrem de controversate, iar dezbaterile aprinse au divizat in ultimele luni scena politica italiana. Aceste propuneri urmau sa amendeze o Constitutie redactata in 1947, la scurt timp dupa caderea regimului fascist al lui Benito Mussolini.
Numerosi alegatori italieni s-au temut ca schimbarile constitutionale vor concentra mai multa putere politica in mainile Guvernului, iar oponentii politici nu s-au sfiit sa-l numeasca „dictator” pe Matteo Renzi.
In luna aprilie, actualul Guvern italian nu a reusit sa obtina majoritatea parlamentara de doua treimi, necesara pentru ca agenda reformelor constitutionale sa fie implementata fara referendum.
Premierul Matteo Renzi a promis in mai multe randuri ca se va retrage de la conducerea Guvernului daca alegatorii italieni resping reformele constitutionale.
