Cel mai cunoscut şi mediatizat alpinist român, Ticu Lăcătuşu, a abandonat atacul final al vârfului Tsartse, din Himalaya, după ce a fost părăsit de ceilalţi colegi germani din echipă. Alt român, Horia Colibăşanu, a devenit primul alpinist de la noi din ţară care a ajuns pe vârful Lhotse (8.516 metri), din acelaşi masiv muntos.
A renunţat pentru că a rămas singur
Ticu Lăcătuşu a ratat vârful Tsartse, în Himalaya. Piscul din Himalaya rămâne astfel necucerit, după ce alpinistul român nu a avut altă cale decât să renunţe la atacul final, nesusţinut fiind de cei cinci colegi germani. Un gheţar suspendat, riscant de trecut într-o singură zi, a pus capăt expediţiei.
Alpinistul român Ticu Lăcătuşu nu a reuşit să realizeze premiera mondială de cucerire a vârfului Tsartse (6346 m), în cea de-a treia încercare în ultimii şapte ani. După o ascensiune dificilă spre piscul himalayan, cei 6 alpinişti ai expediţiei (un român şi cinci germani) au ajuns aproape de ţintă pe 25 mai.
„Am avut o scurtă şedinţă tehnică pe fondul unui cer din ce în ce mai acoperit de nori. Mâine dimineaţă la ora 3 plecăm spre vârf. Posibil să fie prima şi ultima tentativă. Vremea se înrăutăţeşte, iar miercuri vin porterii şi organizăm retragerea generală”, nota Ticu Lăcătuşu în jurnalul expediţiei transmis şi pe facebook. Încă de atunci, doi dintre colegi, Goetz (liderul expediţiei) şi Heiko nu erau refăcuţi şi urmau să rămână în tabăra de baza. Dumincă, alpiniştii şi-au dat seama cât de dificil este traseul ales, aşa că germanii au decis să renunţe la ascensiune.
Foto: Ticu Lăcătuşu
Rămas singur, alpinistul român nu a putut ataca vârful datorită unui gheţar suspendat care nu putea fi escaladat într-o singură zi.
Lăcătuşu va reveni în ţară pe 6 iunie şi urmează să se dedice unui proiect european de cartografiere a Rezervaţiei Naturale Cheile Şugăului-Munticelu din judeţul Neamţ, lângă Cheile Bicazului. Ticu Lăcătuşu şi cei cinci alpinişti germani (Goetz, Frank, Michael, Heiko şi Lutz) au plecat pe 6 mai în expediţia de cucerire a vârfului Tsartse. Românul, împreună cu doi din membrii acestei ultime expediţii au mai încercat, fără succes, în 2006 şi 2012, să cucerească vârful care face parte din masivul Mukut Himal, din nordul Nepalului, în apropierea graniţei cu Tibetul.
Horia Colibăşanu primul român care ajunge pe vârful Lhotse
Alpinistul Horia Colibăşanu a devenit primul român care a ajuns pe vârful Lhotse (8.516 metri), din Himalaya.
”Am reuşit! Mai mult de atât nu pot spune acum, suntem foarte obosiţi după o noapte lungă şi fooooarte rece. Am urcat timp de 9 ore, a fost un frig cumplit care ne-a stors de tot de puteri, dar am reuşit să ajungem pe vârf”, afirmă Colibăşanu în mesajul său.
Alpinistul român a pornit, la începutul lunii aprilie, în această expediţie, alături de slovacul Peter Hamor, care are la activ zece vârfuri de peste 8.000 de metri cucerite.
Foto: Horia Colibăşanu
Horia Colibăşanu, care şi-a trecut astfel în palmares unul dintre cele mai dificile vârfuri din lume, mai urcase pe alte şase vârfuri care trec de 8.000 de metri în Himalaya.
În limba tibetană, Lhotse înseamnă „vârful de Sud” şi este al patrulea vârf din lume ca înălţime, cu o altitudine de 8.516 metri, situat la graniţa dintre statele Nepal şi China.
Ticu Lăcătuşu, primul român pe Everest
Constantin Lăcătusu este primul român care a cucerit Everestul şi singurul care a atins cele mai înalte vârfuri de pe toate continentele. Pe „Acoperişul lumii“ – Everest a urcat în 17 mai 1995, după ce văzuse Europa de pe Elbrus (5.642 m – 27 iunie 1993) şi a fluturat steagul României pe „africanul“ Kilimanjaro (6.895m – 4 februarie 1995). Ţinta următoare a fost Aconcagua (6.960m – 16 februarie 1996) adică punctul cel mai aproape de cer din America de Sud, iar în America de Nord a fost pe McKinley (6.194 m – 4 iunie 1999). În emisfera sudică a cucerit şi Carstensz – Pyramid (4.884 m – 25 aprilie 2000) în Australia-Oceania, iar în 10 decembrie 2001 a fost pe Vinson (4.897m – Antarctica). În 2009, Ticu Lăcătuşu a reuşit traversarea completă a calotei glaciare a Groenlandei – premieră românească – pe un traseu de aproximativ 600 de km, pe schiuri, fără sprijin din exterior, de la Est la Vest, pe la Cercul Polar de Nord, pe o rută mai lungă cu 100 de km decât cea parcursă de celebrul explorator norvegian Fridtjof Nansen, cu ocazia primei traversări din istorie a insulei.
