Altă minciună a autorităţilor: proiectul Şoselei de centură a Bacăului. Realizarea acesteia ar fi ajutat ieşenii în drumul spre Bucureşti, în prezent ruta trecând prin mijlocul oraşului.
Regiunea Moldovei este din ce în ce mai uitată de guvernanţi. Proiecte mari de infrastructură sunt acoperite de praf sau efectiv blocate. În Bacău, Şoseaua de centură care trebuia să descongestioneze traficul rutier există doar pe hartă, doar din cauza unor probleme birocratice.
Ziua păcălelilor nu s-a dezminţit
Conform programului, lucrările trebuiau demarate încă din toamna anului trecut. Încurcăturile cu fondurile europene au făcut ca cei de la Drumuri Naţionale să nu plătească avansul de 10 milioane de euro către constructorul ce urma să demareze lucrările. Licitaţia a fost câştigată de firma turcească Eko Insaat. Contractul a fost semnat pe 1 aprilie 2015. Ca o păcăleală, şefii CNADNR promiteau că execuţia contractului va începe în termen de 49 de zile. Păcăleală a şi rămas. Explicaţia celor de la CNADNR este că banii nu au putut fi alocaţi în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport 2007-2013, deoarece nu puteau fi cheltuiţi până la sfârşitul anului 2015. Astfel, finanţarea Centurii va veni prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020. Orizontul cel mai optimist este că lucrările vor începe în această primăvară.
Aşteptând Şoseaua de ani şi ani, ziariştii din Bacău se consolau în materialele lor cu fotografii de acest gen şi titluri ca „Şoseaua de centură a Bacăului SE FACE”.
Se chinuie din 2013
Autorităţile au scos la licitaţie lucrările pentru Şoseaua de centură a Bacăului în aprilie 2013. Firma turcească a câştigat procedura cu o ofertă financiară de 393,8 milioane lei. Suma urma să fie acoperită de fondurile europene în proporţie de 85%, restul urmând să fie alocat de Guvern.
Pe hârtie, centura urma să aibă 30 de kilometri, pornind în două axe. Prima axă asigură conexiunea între comuna Nicolae Bălcescu şi comuna Săuceşti (12 kilometri), iar a doua axă, cu o lungime de 12 kilometri, asigura joncţiunea la Centrul de Afaceri şi Expoziţii.
Iaşi: şi mai grav
Dacă în Bacău există ceva speranţe pentru centură, realizarea autostrăzii Iaşi- Târgu Mureş pare o utopie. De exemplu, în 2016, autostrada nu va fi finanţată de Guvern. Societatea civilă a dat vina pe guvernanţi pentru această situaţie, arătând că există intenţia de a lăsa regiunea Moldovei în beznă.
Citește și DRPD Iași, cel mai mare evazionist: taxe neplătite de 13 milioane de lei
Deja celebra legătură rutieră ce trebuia să unească Iaşul de vestul ţării a fost adusă în discuţie încă din 2007. Prima documentaţie, adică studiul de prefazabilitate, a costat 2,3 milioane lei. După doi ani, CNADNR a anunţat că organizează o licitaţie pentru realizarea unui studiu de fezabilitate ce vizează traseul Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş. În 2010, realizarea studiului, împărţit în trei, a fost adjudecat pentru suma totală de 10,2 milioane lei. Ulterior, s-a constatat că preţurile propuse de studii nu sunt corecte. Aşa că a fost reluată licitaţia pentru Ungheni – Târgu Mureş, fiind adjudecată în februarie 2015, doar pentru un tronson, la valoarea de 22,7 milioane lei.
