@ După ce au construit ilegal o hală pe un teren al statului din Copou, soții Cornel și Gianina Poroșnicu au dat în judecată Consiliul Județean, solicitând prelungirea contractului pentru încă 25 de ani @ Deși există o sentință definitivă pentru demolarea construcției ilegale, Consiliul Județean și Primăria Iași nu fac nimic în acest sens @ Soții Poroșnicu invocă în instanță faptul că sunt de bună credință, deși au construit ilegal pe terenul statului @ Procesul are toate ingredientele unui blat fenomenal: Alexe și Poroșnicu joacă pe aceeași mână @ Firma lui Poroșnicu este partenerul tradițional al PNL din campaniile electorale @ NX Print a tipărit tone de materiale publicitare pentru campaniile PNL de la prezidențiale, la locale, dar și la parlamentare @ Pe de altă parte, Gianina Poroșnicu este organizatoarea celebrelor parastase de la care primarul Mihai Chirica este nelipsit @ Anul trecut, Alexe a încercat să vândă cei 1.500 metri pătrați de teren din Copou soților Poroșnicu, dar demersurile au fost oprite după ce 7IAȘI a dezvăluit tunul imobiliar
După ce 7IAȘI a dezvăluit anul trecut manevra prin care Costel Alexe a încercat să vândă un teren de 1.500 mp din Copou, aflat în patrimoniul Consiliului Județean (CJ), soților Gianina și Cornel Poroșnicu, taberele s-au repliat și repun afacerea pe tapet. Familia Poroșnicu a dat în judecată Consiliul Județean și cere înstanței să oblige instituția condusă de Alexe să-i dea terenul de pe strada Codrescu pentru alți 25 de ani. Povestea spusă de soții Poroșnicu în fața judecătorilor este un șir lung de minciuni, o prezentare trunchiată a situației și o falsificare a devărului. E nevoie doar de un noncombat din partea funcționarilor și CJ poate spune adio unui teren de 700.000 de euro. Până la momentul de față, CJ nu a depus întâmpinare în acest dosar, document esențial care arată direcția trasată. Președintele Costel Alexe spune că nu știe nimic despre acest litigiu, dar a precizat că va reveni cu un punct de vedere oficial privind această speță.
7IAȘI prezintă construcția prin care familia Poroșnicu își joacă ultima carte pentru terenul pe care se află tipografia NX Print.
Prima încercare
În 2021, Costel Alexe a strecurat sub nasul consilierilor județeni un proiect de hotărâre prin care s-a decis vânzarea directă, fără licitație, către soții Gianina și Cornel Poroșnicu a unui teren de 1.518 mp situat în strada Codrescu. Pe acel teren se află mai multe clădiri aparținând soților Poroșnicu, imobile în care își desfășoară activitatea societatea NX Print, tipografia care a tipărit materiale electorale de sute de mii de euro pentru PNL, Klaus Iohanis și Costel Alexe în toate campaniile electorale. Terenul în valoare de aproximativ 700.000 de euro a fost concesionat în anul 1995 firmei Moprest pentru o perioadă de 25 de ani. Soții Poroșnicu au cumpărat clădirile Moprest aflate pe acel teren preluând în același timp și contractul de concesiune încheiat cu Consiliul Județean Iași. Potrivit Codului Administrativ, un concesionar de bună-credință poate cumpăra direct de la autoritatea publică, fără licitație, terenul aferent clădirilor. Folosindu-se în mod ilegal de această prevedere, Costel Alexe a încercat să-i vândă lui Cornel Poroșnicu acest teren, ascunzând consilierilor județeni situația reală. După aprobarea hotărârii de CJ, 7IAȘI a publicat mai multe articole prin care a arătat ilegalitățile comise în aceste demersuri ale președintelui CJ Iași. În primul rând, soții Poroșnicu nu erau concesionari de bună-credință deoarece pe parcursul executării contractului și-au încălcat obligațiile contractuale. În 2013, Cornel Poroșnicu a construit ilegal, fără autorizație de construire și fără acceptul CJ, o clădire de aproximativ 200 mp pe terenul concesionat, prin urmare nu putea fi considerat concesionar de bună-credință. În al doilea rând, contractul de concesiune era expirat, iar CJ Iași își exprimase intenția de a prelua înapoi terenul încă din 2018, situație în care nu mai sunt aplicabile prevederile Codului Administrativ invocate de Alexe. Totodată, Codul administrativ face referire la terenul aferent clădirilor. Or, în speța de față, clădirile lui Poroșnicu acoperă aproximativ 600 mp de teren, iar Alexe propunea vânzarea directă a unei suprafețe mai mult decât dublă! După apariția articolelor din 7IAȘI, Costel Alexe a suspendat procedura vânzării terenului către soții Poroșnicu.
O nouă încercare – hotărârea judecătorească
Însă începutul de an 2022, aduce o nouă încercare a familiei Poroșnicu de a pune mâna pe terenul de 1.500 mp din Copou. De data aceasta, se încearcă rezolvarea problemei cu mâna justiției. Ce ascune de fapt această manevră? Soții Gianina și Cornel Poroșnicu au dat în judecată Consiliul Județean Iași, cerând instanței să oblige instituția condusă de prietenul lor, Costel Alexe, să încheie contractul de concesiune pe terenul din Codrescu nr. 6 pe alți 25 de ani sau pe durata existenței clădirilor. Cererea de chemare în judecată e o însăilare de minciuni, dar care, dacă nu sunt contrazise de reprezentanții CJ Iași, crează premisa obținerii terenului din Copou printr-o hotărâre judecătorească!
Suspiciunea asupra acestui caz planează prin prisma istoricului relației dintre Poroșnicu și Alexe, a încercării anterioare de a vinde acest teren ilegal dar și datorită faptului că președintele Costel Alexe nu a făcut niciun demers pe lângă Primăria Iași pentru demolarea clădirii ilegale construite pe terenul CJ-ului.
Vor despăgubiri pentru a pleca
Cererea soților Poroșnicu este plină de elucubrații, o mistificare a adevărului, o insultă la adresa inteligenței și a bunului simț. În 2018, Consiliul Județean a notificat soții Poroșnicu asupra faptului că la expirarea contractului, respectiv data de 5 septembrie 2020, concesiunea nu va mai fi prelungită. Concesionarii terenului au făcut mai multe darese, însă poziția Consiuliului Județean a rămas aceeași. Poroșnicu susține că această notificare este nulă deoarece CJ nu a dovedit interesul public prin prisma căruia nu vrea să-i mai lase terenul în folosință și nici nu i-au fost oferite despăgubiri. Poroșnicu ocupă ilegal terenul statului, și, după ce a plătit redevențe anuale la nivelul chiriei unui apartament pentru o lună cere despăgubiri ca să elibereze amplasamentul.
„Vă rugăm să observați că, dreptul pârâților – cu atât mai mult- nu poate fi executat în mod discreționar, mai ales că nu a fost dovedit interesul public prin prisma căruia ar fi justificată măsura neprelungirii contractului. Și chiar dacă acest interes ar fi dovedit, vă rugăm să observați că pârâții, în niciun moment, nu au propus acordarea către subsemnații de despăgubiri adecvate și efective” – se precizează în cererea înaintată Judecătoriei Iași
Delir juridic
La începutul fiecărui an contractual, între CJ și concesionari se semna un act adițional prin care se actualiza valoarea redevenței pentru anul ce urma. Plecând de la ultimul act adițional semnat între părți, delirul juridic al reclamanților poate fi subiect de studiu pentru tratatele de psihiatrie. Deși contractul de concesiune a fost semnat pe 5 septembrie 1995, Poroșnicu spune că în fapt documentul și-a început valabilitatea cu 9 luni mai devrem, pe 11 ianuarie 1995. În acest fel, soții Poroșnicu au ajuns la concluzia că de fapt ultimul act adițional semnat între părți reprezintă voința Consiliului Județean de a le concesiona terenul pe alți 25 de ani! „La momentul actual, prin faptul că pârâții au încheiat acte adiționale, ulterior datei de 11 ianuarie 2020 – când a expirat durata contractului, emițând facturi și primind redevențele cuvenite, apreciem că aceștia, în mod expres, voit, și-au exprimat intenția de prelungire a contractului de concesiune sau de perfectare a unui nou contract de concesiune/închiriere, cel puțin pe aceeași durată precum cea inițială – 25 ani. (…) De altfel, ultimul act aditional – nr. 14 din 28.01.2020, încheiat deci ulterior datei de 11.01.2020 (când a expirat contractul), modifică doar cuantumul redevenței, consemnând faptul că restul clauzelor rămân neschimbate, motiv pentru care acesta este echivalent fie cu încheierea în fapt a unui nou contract de concesiune începând cu data de 28.01.2020 în condițiile celui vechi, dar pe durata existenței construcției, fie cu prelungirea contractului anterior, dar pe durata existenței construcției” – susțin Gianina și Cornel Poroșnicu. Ceea ce șochează este labilitatea discursului. Pe parcursul aceluiași document Poroșnicu arată că CJ Iași a emis patru adrese oficiale pe parcursul anilor 2018-2020 prin care le-a comunicat negru pe alb că nu vor să mai prelungească contractul de concesiune. Aceeași reclamanți susțin totuși că prin încheierea actului adițional prin care le-a fost actualizată redevența anuală CJ și-a exprimat în subsidiar acordul pentru un nou contract pe 25 de ani sau pe durata existenței clădirilor.
Minciuni pe bandă rulantă
Fără a avea nici măcar o urmă de rușine, soții Poroșnicu susțin în fața instanței că în cazul lor poate opera tacita relocațiune deoarece proprietarul terenului nu s-a împotrivit în privința acestui fapt! Deși aceeași soți au depus la dosar 4 adrese emise de CJ Iași care exprimă tocmai impotrivirea proprietarului față de continuarea locațiunii! Cu un tupeu fantastic, Gianina și Cornel Poroșnicu reiau și povestea concesionarilor de bună-credință care au respectat obligațiile contractuale, în condițiile în care ei au construit ilegal o hală de 200 mp pe terenul CJ, iar instituția i-a reclamat la Poliția Locală și Inspectoratul de Stat în Construcții.
„În situația în care instanța nu-și însușește opinia subsemnaților privind încheierea unui nou contract sau prelungirea contractului de concesiune prin semnarea actului adițional nr. 14, vă rugăm să aveți în vedere ca fiind încidentă instituția tacitei relocațiuni. Conform art 1810 cod civil, dacă după împlinirea termenului locatarul continuă să dețină bunul și să-și îndeplinească obligațiile fără vreo împotrivire din partea locatorului – astfel cum este situația în prezenta cauză -, se consideră încheiată o nouă locațiune în condițiile celei vechi. În consecință vă rugăm să observați că subsemnații am fost și suntem concesionari de bună-credință, care ne-am îndeplinit tot timpul obligațiile contractuale, motiv pentru care denunțarea unilaterală abuzivă a unui contract, venită chiar și din partea unei autorități publice, nu o face a fi mai puțin discreționară.” – se menționează în documentul depus la instanță.
Rareș Neamțu
