Scandalul ”Demeco” a izbucnit în urmă cu trei ani când Mioara Gociu, administrator al firmelor Nilgrom SRL și Etrirom Est SRL, a adus acuzații dure la adresa unor instituții publice. Funcționari din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Iași, Gărzii de Mediu și Direcției de Sănătate Publică au fost acuzați de abuz în serviciu și neglijență în serviciu ca urmare a emiterii autorizației integrate de mediu și a acordului de mediu în favoarea incineratorului de la Tomești.
”Cei de la Demeco au obținut documente pe căi ilegale. Personal consider că reprezentanții acestei societăți nu au în spate avize și acte certe pentru ca activitatea să funcționeze normal.” spune Gociu, fără a proba în vreun fel cu documente ilegalitățile încriminate.
Gociu a făcut zeci de plângeri către mai multe instituții ale statului care au controlat și verificat activitatea companiei Demeco însă niciuna nu i-a dat dreptate. Astfel, femeia a ales calea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași în care acuză funcționarii de la APM, Garda de Mediu și DSP de abuz în serviciu și neglijență în serviciu. Mai mult, funcționarii sunt acuzați că alături de reprezentanții Demeco au falsificat documentele care au stat la baza obtinerii autorizației de mediu și au falsificat și modificat rezultatele de monitorizare a noxelor emise de incinerator. Toate acuzele aduse de Gociu nu au fost băgate în seamă de procurori aproape doi ani de zile, fapt ce a determinat-o pe reclamantă să se adreseze judecătorilor. Gociu a cerut magistraților să oblige procurorul de caz să finalizeze dosarul și să prezinte o soluție la plângerea formulată.
Un judecător șterge pe jos cu anchetatorii
O dată ajuns în instanță dosarul, magistrații de la Judecătoria Iași au constatat că polițiștii și procurorul de caz nu au făcut absolut nimic în dosar timp de 1 an și 8 luni.
„ Avându-se în vedere faptul că, în dosar, de la momentul începerii urmăririi penale și până în prezent, nu s-au efectuat acte de cercetare penală, judecătorul a constatat că există o pasivitate totală a organelor de cercetare penală. Având în vedere și împrejurarea că prezenta cauză nu prezintă, aparent o complexitate mare, raportat la natura infracțiunii cu privire la care s-a solicitat efectuarea de cercetări, judecătorul constată că, practic, nu s-au efectuat acte de cercetare penală’’, se arată în dispozitivul hotărârii.
Prin această decizie polițiștii și procurorul au fost obligați să finalizeze ancheta în termen de o lună de la pronunțarea sentinței, respectiv până la finalul luni martie 2018.
Polițiștii: ’’Nu există indicii temeinice’’
În pofida caracterului imperativ al sentinței judecătorului, soluția la plângerea Mioarei Gociu a venit abia pe 18 iunie 2019. Procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunal au hotărît clasarea dosarului Demeco pe baza informațiilor și documentelor venite din partea polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice. Aceștia din urmă au întocmit un referat cu propunerea de clasare a plângerii făcute împotriva Demeco și a funcționarilor de la APM și Garda de Mediu. În motivare, se precizează că ”la dosar se aflau toate documentele care puteau lămuri aspectele referitoare la infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, fals în declarații și uz de fals și din care nu au rezultat indicii că ar fi întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni, astfel că nu s-a dispus începerea urmăririi penale.”
Decizie CCR, motiv de clasare a plângerii
Referitor la acuzațiile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, polițiștii nu au făcut cercetări, ci doar au folosit o decizie a Curții Constituționale pentru a motiva clasarea.
”Din analiza conținutului actului de sesizare dar și a actelor normative care reglementează domeniul de activitate în care operează persoanele reclamate (din cadrul Gărzii de Mediu Iași și a Agenției pentru Protecția Mediului Iași) respectiv domeniul protecției mediului înconjurător, se poate constata că actele normative ce reglementează funcționarea acestora și emiterea autorizațiilor de mediu sunt reglementate de HG 1000/2012, HG 1005/2012 și Decizia 713/2013, acte ce nu au rang de lege. În aceste condiții și ținând cont de Decizia CCR 405/2016, prin care s-a decis că prin sintagma îndeplinirea ei defectuoasă se înțelege de fapt îndeplinirea prin încălcarea legii, rezultă că în cazul de față nu este realizat conținutul constitutiv al infracțiunii, respectiv de a fi încălcat un act normativ cu grad de lege. Așadar constatăm că în cauză sunt incidente cazurile care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale. Din acest motiv propun clasarea cauzei cu privire la înfracțiunea de abuz îm serviciu întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.’’se mai arată în referatul subcomisarului Răzvan Iordache.
Soluția procurorului de caz este greșită
Contestatarii incineratorului nu au renunțat la ”calea penală” și au făcut plângere împotriva soluției de clasare a procurorului. După analizarea plângerii formulate de Mioara Gociu, prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunal, Cornelia Irina Prisăcariu, a infirmat soluția dată de procurorul de caz. “Raportat la motivele invocate în referatul organului de cercetare penală, însușite de procurer, cu privire la infracțiunile de neglijență în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals în declarații și uz de fals, constat că nu s-a motivate soluția de clasare în mod exhaustiv cu privire la toate faptele, nefiind clarificate toate aspectele sesizate în plângerea penală. Soluția de clasare cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu este una greșită, având în vedere că actele normative care reglementează funcționarea instituțiilor din domeniul mediului sunt constituite atât din legislație primară (L278/2013) cât și legislație secundară, respectiv hotărârile de guvern.“ – se menționează în ordonanța de redeschidere a urmăririi penale.
Funcționarii APM audiați la Parchet
Totodată, Cornelia Prisăcariu a trasat procurorului de caz și obiectivele care trebuie avute în vedere la refacerea anchetei, respectiv audierea reclamanților, a reprezentanților Demeco, precum și identificarea și audierea funcționarilor din cadrul APM Iași care au au emis autorizația integrată pentru protecția mediului și acordul de mediu. În continuare, anchetatorii vor stabili dacă au existat, ulterior emiterii autorizațiilor, monitorizări ale emisiilor poluante ale instalației de incinerare deșeuri periculoase din partea Gărzii de Mediu Iași și Direcției de Sănătate Publică. La final, se va verifica și modalitatea în care aceste entități au realizat controale efective la incineratorul Demeco și dacă Garda de Mediu deține aparatură și instrumente eficiente de măsurarea noxelor emise la Vlădiceni-Trei Fântâni.
Nicu SAMSON
