Cine merge zilele astea prin Ramada riscă să primească din partea casei servicii mult mai zâmbitoare, pentru simplul motiv că lui dom Panaitescul i-ar fi ieșit pasența cu edificiul făcut pe repede înainte și-ntr-un loc deloc potrivit, dacă e să ne luăm dupe ce zice la cartea doamnei cu balanța-n mână.
Dar ce vorbim noi despre așa ceva? Parol, dacă mai are sens, în condițiile în care cei ce conduc târgul nostru știu administrație cam cât un agent imobiliar format la Podu Iloaiei. Adică … vrei locu ăsta? / Da. / Cinci mii! / Gata, șefu’! . Din surse dișcrete am dedus că și domnu’ de la Ramada ar fi decartat un sfert de sută babană, în epuroi, și în secunda doi ș-un sfert s-o pomenit și cu autorizație, și cu tot ce trebuie, ca edificiul ridicat în coasta celor ce-o dispărut vechiul ștrand, să fie valid, alb, uscat și-n regulă.
Acuma n-avem știre dacă întreaga sumă ar fi ajuns pe la unul din cumătrii din Roznovanu, pentru că cel ce-ar fi făcut visul posibil al lui dom‘ Panaitescul, se zice c-ar fi nimeni altul decât primul și unicul scafandru terestru, intravilan și cu cadastrul fără pată, nenea Dumitrașcu, transferat, mai nou, pe post de săgeată avansată a lui dom vicecumătru Hara, adică în aceeași ligă, mai jos, dar cu același comision. Păi, nu?
