Am scris stămâna trecută despre un nene cetățean pompier, și ofițer, pe care dom Zanfirescu de la locală l-o scos din gherele ălora de stau cu geana pe drumuri, să nu parchezi ca mamiferul în contra vântului.
După dandanaua cu trimis acasă țidula să plătească pompierul ceva ce doar în vise se putea petrece, na, că oareșce creștini ofițări de la doi ș-un sfert au trecut pe la trei fără două zeci prin sediul de la locală, de unde au luatără oarece docomente.
Că sigur n-o venit s-aducă. Mai cu seamă că-s prin locală o listă destul de lungă cu cei ce au la capitolul RÂVNE … un salar ca a lui dom Zanfirescu, ca să nu mai vorbim de birou, fotel, secretară și toate acareturile ștoc, noi și regulamentare.
La fel și-n partea cealantă, tre să fie oareșce pompieri cu pofte, că nu degeaba s-o bășicat ăștia de la ora exactă cu aproximație, care știm că vin numai când sunt chemați și cine putea să-i cheme? Așa că, ce putem zice? Țara arde și milițenii se piaptănă pentru o amărâtă de parcare, dar legea-i lege, s-trăiț’! Jenos, zău …
