Cu Iași-Târgu Neamț stăm bine, dar nu vom trece munții în Ardeal, iar Aeroportul e pe lista a doua. Autostrada Bacău-Pașcani e cea mai sigură investiție pe care o vom vedea până în 2020, Guvernul făcând până la urmă cum erau planurile de prin 2000. Prost: nu vom avea cale ferată de mare viteză până la București, un vis bun de povestit doar nepoților. Cele 100 milioane de euro pentru Aeroport sunt pe muchie, intrând doar pe lista a doua de priorități.
7EST vă prezintă detaliat proiectele care au fost incluse de către Guvern în strategia din transport pe următorii 15 ani. În cazul în care acestea s-ar realiza, ar însemna o infuzie de 5,6 miliarde euro în economia zonei.
5,6 miliarde euro pentru Iași
Iașul stă ceva mai bine la capitolul proiecte care au intrat în atenția Guvernului. După lungi discuții și dispute politice, opt priorități ale județului au fost incluse de către Executiv în Master Planul Național de Transport (MPGT). Valoarea cumulată a acestora ajunge la 5,6 miliarde euro, iar unele proiecte au șanse reale să fie finanțate în perioada 2014 – 2020. Pentru refacerea infrastructurii proiectele ajung la 4,9 miliarde euro, cele pe calea ferată la 550 milioane euro, iar în cazul aeroportului vorbim de aproape 100 milioane euro. MPGT cuprinde 3 proiecte de autostrăzi (Bacău – Pașcani, Ungheni – Tg Neamț și Tg Neamț – Tg Mureș), un drum expres (Pașcani – Suceava), un drum trans-regio (Iași – Vaslui – Bacău), două proiecte privind refacerea liniei ferate (Roman – Iași și Pașcani – Iași) precum și investiții la aerogara ieșeană (terminal intermodal, construirea unui terminal de pasageri de 20.000 mp, pistă prelungită la 3.000 m).
Ne-am bătut pentru Iași-Târgu Mureș și ne alegem cu Pașcani-Bacău, la care lucrările ar putea începe chiar în 2015
Surpriza Bacău – Pașcani
Aparent, o supriză a discuțiilor din ultimele două luni pe MPGT a fost includerea în document a autostrăzii Bacău – Pașcani, după ce Guvernul renunțase la Bacău – Iași pe motiv că aceasta nu este fezabilă, în ciuda recomandărilor AECOM, consultantul Guvernului care a întocmit MPGT. Motivul pentru care a fost introdusă Bacău – Pașcani, conform informațiilor 7EST, este că aceasta autostradă cuprinde și centura ocolitoare a Bacăului (30 km).
Lucrările la acest proiect vor începe în prima parte a acestui an, după aproape doi ani de la demararea licitației, întârzierea fiind provocată de contestațiile depuse de „regi ai asfaltului” precum Dorin Umbrărescu sau Costel Cășuneanu. Licitația a fost atribuită în două rânduri către compania turcă Eko, iar valoarea lucrărilor se ridică la 90 milioane euro, adică aproape 20% din întregul proiect al autostrăzii Bacău – Pașcani.
Pentru cei 30 km contractul ar urma să fie semnat în următoarea perioadă atât timp cât, nu mai departe de săptămâna trecută, Eko Insaat Ve Tic AS a câștigat procesele împotriva „regilor asfaltului”. Important de precizat este că banii, cei 90 milioane euro, sunt deja asigurați de către Guvern. În plus, Bacău – Pașcani face parte din vechiul plan al Executivului, de la începutul anilor 2000, prin care urma să fie construită autostrada Moldova (A7) Ploiești – Siret. În prezent, intenția autorităților centrale este ca acest tronson să fie în mare parte construit în regim de drum expres, partea de autostradă fiind doar Bacău – Pașcani.
Iași-Tg. Neamț, șanse până în 2020
Tensiunile la nivel politic, atât local, cât și național, au crescut semnificativ după alegerile prezidențiale, când, a doua zi după cel de-al doilea scrutin, liberalii, prin intermediul președintelui Cristian Adomniței, au reluat tema autostrăzii Iași – Tg Mureș, „condamnată” până atunci la regim de drum expres. În horă a intrat imediat și șeful PSD Iași, Gheorghe Nichita. În ciuda faptului că nu a existat un acord între aceștia, ei preferând lupta politică pentru a câștiga capital de imagine, cei doi au reușit să impună la București proiectul, ce-i drept parțial.
Autostrada Ungheni – Iași – Tg Neamț este prioritatea numărul 4 a Guvernului, tronsonul având 135 km și o valoare estimată de 1,12 miliarde euro. Important de precizat este că primele patru proiecte prioritare din strategia de implementare a MPGT însumează 4,3 miliarde euro și toate inițiativele au șansa de a prinde finanțare în perioada 2014 – 2020.
Mai mult, pe locul 5 se află Brașov – Bacău (160 km, 1,84 miliarde euro) cu șanse reale de a intra în același exercițiu bugetar.
Nu vom trece munții
Din păcate, MPGT poziționează continuarea autostrăzii Ungheni – Tg. Neamț peste munți abia pe locul 10, cu șanse nule de prinde finanțarea până în 2020. Iar, după acest an, dorința Comisiei Europene este să nu mai finanțeze autostrăzi, conform unor surse politice. Astfel, tronsonul Tg. Mureș – Tg Neamț (183 km, 2,9 miliarde euro) riscă să nu fie realizat cu fonduri europene și să rămână în continuare doar la stadiul de proiect.
Pe transport rutier, o prioritate este și drumul expres Pașcani – Suceava (60 km, 289 milioane euro), dar abia pe locul 7, cu șanse infime de a fi finanțat în actualul exercițiu bugetar.
Iașul mai apare cu drumul trans-regio Iași – Vaslui – Bacău (151 km, 100 milioane euro) ca prioritatea numărul 6 din 20 de astfel de drumuri. O înfrângere dureroasă este neincluderea variantei de trafic ușor a Iașului în MPGT. Ne referim aici la partea din sud a acesteia (20 milioane euro) întrucât partea din nord ar putea fi rezolvată prin construirea autostrăzii Ungheni – Tg Neamț.
Transport feroviar. Doar două proiecte ale Iașului au fost incluse
La capitolul proiecte prioritate pentru reabilitarea liniei de cale ferată, Iașul figurează cu doar două proiecte: Roman – Iași (116 km, 527 milioane euro) și Pașcani – Iași (76 km, 26 milioane euro). Demn de precizat este că proiectul de cale ferată de mare viteză (cel vehiculat de Victor Ponta) nu există în MPGT.
Citește și Cumătrie la superlativ: La Cuza Vodă, finul taie factura, nașa o plătește
Transport aerian. Iașul, în coada priorităților
Aeroportul Iași a anunțat recent că a înregistrat o victorie prin includerea unor investiții de aproape 100 milioane euro în MPGT. În realitate, suma ajunge la 93,5 milioane euro și obiectivele nu sunt o prioritate imediată a Guvernului. De altfel, toate aeroporturile din țar
ă au înregistrat „victorii” ca ale Iașului prin includerea unor sume importante în MPGT.
Prioritar pentru Guvern au rămas aeroporturi precum Tulcea, Craiova, Baia Mare, Timișoara, București Otopeni, Oradea, Sibiu și Suceava. Iașul este inclus în a doua parte a listei de priorități alături de Constanța, Cluj, Bacău, Tg Mureș, București Băneasa și Satu Mare. Până la Iași au fost prioritizate proiecte în valoare de 950 milioane euro, astfel că șansele aerogării ieșene să prindă importante fonduri europene scad semnificativ.
MPGT nu este încă un document final și mai poate suferi modificări până la momentul în care Guvernul va decide să-l trimită Comisiei Europene pentru aprobare.
