Pentru unii mumă, pentru noi, românii, ciumă. Prin ochii şi trăirile studenţilor de peste Prut, România este o ţară de vis. Consideră că au două case şi o singură ţară şi spun că sistemul corupt şi sărăcia din ţara lor i-au trimis la o viaţă mai bună. Le sclipesc ochii când vorbesc despre integrarea în Uniunea Europeană, însă consideră că pentru schimbarea la faţă a Republicii Moldova este nevoie de un război.
Părere foarte bună despre învăţământ
“Uitaţi-vă cum se trăieşte în Ciad, Etiopia, Sudan şi veţi avea motive să vă iubiţi ţara, chiar dacă acum este într-un mic declin. Oricum se trăieşte bine şi va fi mai bine dacă vom fi împăcaţi cu aceasta, ne vom bucura de ce avem şi vom munci să avem mai multe pe viitor”. Aşa îşi începe Cristi povestea. Cu un sfat.
Cristian Bețivu
A părăsit Republica Moldova în urmă cu doi ani. Urmează cursurile Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, specializarea Marketing şi face parte din echipa “Privesc.Eu”, cel mai mare proiect de transmisiuni live din Republica Moldova şi România. “A fost un vis să vin la studii în România. Mi-am dorit să studiez într-o ţară membră UE, deoarece sistemul nostru de învăţământ este învechit, corupt şi ineficient, iar bursele oferite basarabenilor de către Statul Român erau o oportunitate foarte bună pe care am folosit-o fără să stau prea mult pe gânduri”, declară tânărul, cu entuziasm. Deşi majoritatea românilor crede că sistemul de învăţământ este la pământ, Cristi este de părere că acesta pune mereu accentul pe calitate, pe partea practică a studiilor, pe inovaţie şi seriozitate.
Două case şi o singură ţară
Învăţământul este o pată neagră a Republicii Moldova şi în opinia Doinei Grosu, proaspăt absolventă de liceu. “Sistemul de învăţământ de la noi m-a dezamăgit. Colegii mei dădeau şpagă pentru a nu veni la orele de curs. Ar trebui să mai treacă o generaţie pentru ca lucrurile să se schimbe”, crede Doina. Este o tânără plină de speranţă şi încredere în viitorul ce i s-a deschis odată cu alegerea făcută. Iubeşte România şi spune că se simte aici ca la ea acasă.
Doina Grosu
A crescut cu Teleenciclopedia, Radio Iaşi şi TVR, care i-au modelat personalitatea. “Visul copilăriei a fost să vin în România. Din clasa a V-a am început să-mi lucrez accentul. Părinţii au fost cei care m-au educat să privesc lucrurile obiectiv”, povesteşte tânăra absolventă. Are planuri mari de viitor: vrea să devină deputat. Şi să intervină în sistemul de învăţământ de acasă pe care şi-l doreşte corect şi curat.
Integrarea în UE, un trai mai bun
“Am venit în România din dorinţa de a păşi într-o nouă lume. Este ca şi casa mea”, susţine Grigore Levinte, un alt student de peste Prut venit să studieze la Iaşi.
Grigore Levinte
Intervenţia Rusiei în Ucraina i-a făcut pe moldoveni să-şi schimbe părerea despre ţara lui Putin şi integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este văzută ca un pas important către libertate. “Republica Moldova ar trebui să se mai civilizeze. Acum e sub papucul Rusiei. Mulţi şi-au pierdut încrederea în Rusia de când aceasta a intrat cu forţa în Ucraina”, spune Levinte.
Este dezamăgit de ţara sa, care şi-a abandonat cetăţenii. Mai ales pe cei tineri: nu le oferă nici o alternativă. Consideră că nu are niciun viitor peste Prut. Doar agricultura este la putere, însă oamenii nu au utilaje cu ce să-şi lucreze pământul pentru că nu îşi permit. Totul se face ca în Evul Mediu. “Lumea nu are bani. Un profesor câştigă între 2-3.000 de lei moldoveneşti, echivalentul a 700 de lei. Nu poţi trăi din atât. Ar trebui o Revoluţie pentru ca totul să arate şi să fie altfel”, spune tânărul.
În opinia lui Cristi, integrarea europeană înseamnă un trai mai bun. “Tinerii sunt cei ce mişcă lucrurile înainte. Ei au reuşit să redea Republicii Moldova parcursul european pe 7 aprilie 2009, tot ei fac o imagine bună în Occident, elaborează politici în ministere, creează mici întreprinderi, spun lucrurilor pe nume şi încearcă să schimbe lucrurile în ţară prin importarea principiilor şi practicilor europene. Timp de aproape 20 de ani, Republica Moldova a oscilat între Rusia şi UE, fiind în tot acest timp controlată de prima. Această poziţie a noastră a însemnat subdezvoltare, sărăcie, plecarea a circa 1 milion de moldoveni la muncă peste hotare şi o corupţie înfloritoare, întreţinută de politicieni ce au furat cât au putut”, spune Cristi.
Cele trei categorii de moldoveni
În Republica Moldova, societatea e divizată în trei categorii: prima categorie aparţine proruşilor, nostalgicilor după URSS şi minorităţilor naţionale (găgăuzi, ucraineni, bulgari), care promovează o politică prorusă şi nu vor integrarea în UE.
A doua categorie este formată din „statalişti”, din care fac parte moldovenii de rând ce doresc ca Republica Moldova să trăiască bine şi cu Rusia şi cu UE. “Ei vorbesc moldoveneasca şi sunt moldoveni pentru că aşa le-a zis tătuca Stalin”, este de părere Cristi.
A treia categorie este formată din cei ce promovează românismul, unionismul şi doresc o integrarea rapidă în UE, NATO şi lepădarea de tot ce e rusesc. “Studenţii care sunt la studii în România fac parte din ultimele două categorii, deoarece ei au viziuni europene, îşi doresc un viitor mai bun şi un trai decent la ei acasă. În contextul conflictului din Ucraina, a crescut convingerea acestora că Rusia este inamicul nost
ru şi nu doreşte decât să controleze Republica Moldova, fără să le pese de cum trăim noi, ce ne dorim şi ce viitor vom avea”, spune cu convingere Cristi.
Acord „inovator şi ambiţios”
Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat săptămâna trecută acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Catalogat drept „inovator şi ambiţios” de către Comisia Europeană, care l-a negociat începând din 2007, Acordul creează cadrul unei cooperări aprofundate, între altele în sectoarele energetic, al justiţiei, politicii externe, vizelor şi culturii. În schimb, Chişinăul, Tbilisi şi Kievul se angajează să efectueze reforme profunde, care s-ar putea dovedi dificile din punct de vedere social şi politic.
