Mai sunt sistemele de încălzire centralizată o soluție pentru orașele din România? Aceasta este una dintre temele care necesită în continuare o dezbatere mai amplă, atât din perspectiva eficienței, a costurilor, dar și din punctul de vedere al protejării mediului. Eugenia Gușilov, expert în energie și director fondator al think tank-ului Romania Energy Center (ROEC), afirmă cu tărie că sistemul centralizat este soluția de încălzire în viitor. ”Dacă ne interesează să locuim în orașe sustenabile, dacă vrem să respirăm un aer curat, dacă vrem ca locuitorii orașelor să nu stea în frig și să avem o Romanie modernă nu există altă soluție de încălzire în mediul urban mai bună decât termoficarea. Din păcate cuvântul “termoficare” are o conotație negativă pentru foarte mulți români, mai ales din generațiile tinere, dar nu numai, care asociază subiectul cu perioada comunistă. De fapt, termoficarea orașelor a fost unul din lucrurile bune moștenite din acea perioadă, de care însă nu am avut grijă cum ar fi trebuit. Neglijența și indiferența au dus la falimentarea și dispariția acestor sisteme în foarte multe orașe din România: din 315 orașe care aveau sisteme de termoficare (SACET) în 1989 mai avem doar 47 (15%)!” spune Eugenia Gușilov în cadrul unui interviu acordat publicației online contributors.ro
În Islanda, 92% din gospodării sunt conectate la sistemul centralizat, iar în capitala Danemarcei procentul este de 98%.
În Nordul Europei, în țări precum Danemarca, Suedia, Islanda, Țările Baltice termoficarea este extrem de dezvoltată. Un sistem cetralizat destul de dezvoltat îl găsim și în Rusia și Polonia. Iar țări din Vestul Europei precum Marea Britanie și Franța își manifestă un interes sporit față de acest subiect în ultima perioadă. Datele statistice arată că, în Islanda peste 90% din populația țării este deservită de sistemul centralizat de încălzire. În Danemarca, peste 60% din gospodării sunt conectate la Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie Termică – SACET (district heating), în timp ce în capitala țării, Copenhaga, procentul este de 98%. Marea Britanie, unde procentul actual este foarte mic (2%), a identificat SACET-ul ca sursa preferată pentru încălzirea zonelor urbane până în 2050 și țintește spre 17-24% grad de alimentare cu căldură prin SACET (district heating) la orizontul anului 2050.
Sursa: Euroheat (2015)
Energia geotermală, sursă primordială pentru sistemul centralizat
Specialiștii în domeniul energiei spun că nu se poate vorbi despre tranziție energetică, decarbonare și reducerea emisiilor de carbon fără a se vorbi despre energetica urbană. Nu se poate vorbi despre încălzirea marilor orașe fără termoficare (District Heating), pentru că aceasta ar fi soluția optimă, atât din punct de vedere tehnic cât și din perspectiva protecției mediului. La nivel european există schimbări majore de viziune și strategie. Deși încălzirea reprezintă circa jumătate din consumul final de energie, politicile energetice europene s-au axat până acum mai mult pe electricitate, gaz, transport. Din 2015 asistăm la o renaștere a interesului față de Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie Termică la nivel european în contextul unui potențial uriaș de decarbonare care există în acest sector.
În 2016, Uniunea Europeană a propus prima sa Strategie pentru Încălzire și Răcire (Heating & Cooling Strategy), unde promovarea SACET-urilor ocupă un loc esențial. Deci, de acum încolo, Uniunea Europeană va pune accent și mai mult pe încălzirea urbană prin SACET, deorece se încadrează perfect în viziunea UE pentru energie curată, eficiență energetică și reducerea emisiilor de CO2. Mai mult decât atât, trebuie promovată integrarea surselor regenerabile în SACET: adică să existe printre noile surse de producție a căldurii energie regenerabilă, cum ar fi de pildă, energia geotermală. La Iași, Veolia Energie împreună cu Primăria încearcă să obțină o finanțare nerambursabilă pentru un proiect care presupune captarea energiei geotermale și utilizarea ei în procesul de furnizare a energiei termice către populație.
