Miercuri, 29 iunie, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Nicuşor Constantinescu la cinci ani de închisoare în dosarul Centrului MIlitar Zonal Constanţa. Decizia este definitivă.
Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în aprilie 2014, pentru abuz în serviciu în formă continuată după ce mai mulţi ani nu a finanţat cu niciun leu Centrul Militar Zonal Constanţa. Pe 28 octombrie, Tribunalul Costanţa l-a condamnat la 3 ani şi jumătate închisoare. Totodată, instanţa l-a obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele de inflaţie la data efectuării plăţii, către Ministerul Apărării Naţionale – Statul Major General.
După executarea pedepsei, pe o perioadă de cinci ani, Constantinescu nu poate ocupa o funcţie publică şi a pierdut dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice. Hotărârea nu este definitivă. Fostul preşedinte al CJ a cerut la începutul acestui an strămutarea dosarului la Tulcea, însă instanţa nu a fost de acord. De asemena, a recuzat magistratul care îl judeca, unde din nou nu a avut câştig de cauză.
Din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu a alocat niciun leu Centrului Militar Zonal Constanţa, unitate militară de interes naţional, situată în centrul oraşului, pe strada Mircea cel Bătrân. În cele din urmă, dezinteresul lui total faţă de apărarea ţării i-a adus un nou dosar la DNA, fiind stabilit un prejudiciu de 67.211,32 lei.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost trimis în judecată de procurori în aprilie 2014 pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată. Deşi conform Legii nr.446/2006 „consiliile judeţene/locale sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice“, unitatea militară a fost subfinanţată, încercând, în repetate rânduri, să evacueze sediul din centrul oraşului.
În rechizitoriu se specifică faptul că, începând cu anul 2009, Consiliul Judeţean Constanţa a încetat finanţarea achiziţionării de la corpuri de iluminat până la materiale igienico-sanitare şi nu a mai dat bani pentru întreţinerea autoturismelor instituţiei.
Un an mai târziu, spun procurorii „s-a reziliat şi contractul cu firma care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit închis, sistemul anti-efracţie şi sistemul de avertizare împotriva incendiilor, iar ulterior a dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal“.
Reprezentanţii Centrului Militar Zonal Constanţa spun că, prin nefinanţarea activităţii instituţiei militare, practic s-a atentat la siguranţa naţională. Legea 51/ 1991 privind siguranţa naţională a României precizează la art. 3: „Constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României (…) actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social economice sau apărării naţionale“.
La Centrul Militar Zonal sunt pregătiţi toţi rezerviştii pentru mobilizarea Armatei. Instruirea se face atât la sediul instituţiei, cât şi pe teren, la fiecare firmă sau serviciu public. Unii pot apăra ţara cu arma în mână, iar alţii de la locul de muncă. Activitatea centrului zonal este cu atât mai importantă cu cât de aici se coordonează şi activitatea militarilor din Tulcea, Brăila, Călăraşi şi Ialomiţa.
Centrul Militar Zonal trebuie să ştie pe ce se bazează în cadrul unui atac armat, sau în cazul unei calamităţi naturale. De exemplu, în caz de război, câţiva angajaţi de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă sau de la alte unităţi de interes naţional vor fi consemnaţi la muncă pe toată durata ostilităţilor.
Ei sunt repartizaţi de personalul de la Centrul Militar Zonal Constanţa către unităţile militare care au nevoie de cunoştinţele lor.
(Sursa: adevarul.ro)
