SUV ARO construit de studenţii ieşeni, la un pas de omologare

Există şi astfel de studenţi: muncesc zi şi noapte pentru visul lor de a fi inventatori. Pasiunea şi sprijinul entuziast al unui professor au făcut ca nişte studenţi de la Facultatea de Mecanică să aibă o realizare tehnică de excepţie. Cu resurse limitate, fără a fi demoralizaţi de eşec şi cu multe improvizaţii, au construit o maşină căreia i-au pus numele iAro Camarad Army.

 

În urmă cu trei ani, coordonaţi de profesorul Adrian Sachelarie, care a crezut în proiectul lor considerat de mulţi nebunesc, un grup de studenţi de la Facultatea de Mecanică din Iaşi, animaţi de ideea de a demonstra că se poate face un SUV modern pornind de la un model ARO, au reuşit să dea lovitura cu iAro Camarad Army.

 

„Nu sunteţi sănătoşi la cap!“

„Ideea a plecat de la un concurs de design, iniţiat de facultate în 2013. Proiectul câştigător a fost cel al lui Silviu Ceauşu, un student de-al nostru. Studiul de design a fost iniţiat de Gabriel Calancea. Acesta a venit cu ideea să facem prototipul. Am pornit de la un ARO 244, varianta clasică. Am făcut o echipă pe departamente, pe o structură germană. În total, au fost vreo 40 de studenţi. Au găsit o maşină la Baia de Fier, pe care au dat 1.900 de euro. Banii au venit de la prieteni, din sponsorizări. Aproape toţi pe la care au umblat să obţină bani pentru proiect le-au spus «Nu sunteţi sănătoşi la cap! Cum să faceţi voi singuri o maşină?!»“, începe să ne spună profesorul Adrian Sachelarie povestea maşinii făcute de studenţii ieşeni.

 

Modelul de ARO construit din nimic de studenţii de la Politehnică

Spaţiu la etajul I

Pentru a putea lucra la proiectul lor, studenţii aveau nevoie de un spaţiu la care să poată avea acces tot timpul. În ciuda eforturilor depuse de profesorul Sachelarie, nu s-a găsit o locaţie reală la facultate. „Noi nu am avut niviodată un spaţiu dedicat activităţilor practice la nivel mare. Una e să faci o machetă şi alta e să faci o maşină. Facultatea nu a avut astfel de spaţii la parter. La un moment dat, ni s-a propus un spaţiu la etajul I. Dar acel spaţiu era bun pentru partea de proiectare pentru că nu poţi construi o maşină la etaj. Aşa că m-am decis să-i primesc la mine acasă, în curte“, spune profesorul.

 

Şi-au făcut singuri atelier modern

Maşina a fost dusă acasă la profesorul Sachelarie, iar tinerii au lucrat pentru început în curte. Apropierea iernii i-a obligat pe studenţi să găsească o soluţie să-şi continue munca. Aşa că au transformat două magazii în service. „Au lucrat când au avut timp, noaptea, în week-end, pentru că şcoala era pe primul loc. Într-o zi, m-am trezit cu două magazii golite. Au găsit nişte uşi izolate. Pe urmă şi-au tras curent electric. Au folosit nişte calorifere ce le aveam eu prin curte. Un panou solar prototip eleptic. Ţevi le-am dat eu. Şi-au făcut o sobă dintr-un cazan de la fiare vechi. La final, au ajuns să lucreze în atelier în tricou, la -20 de grade“, zice, cu mândrie în glas, Sachelarie.

 

Obligaţi să schimbe proiectul

Munca tinerilor s-a dovedit a fi în zadar în momentul în care au realizat că nu puteau realiza un SUV în adevăratul sens al cuvântului. „Am vorbit cu Ceauşu şi, din păcate, acesta nu şi-a putut pune ideea în practică. Pornind de la nişte dimensiuni de bază, am ajuns la concluzia că ieşea un habitaclu ca la Tico. În echipă mai rămăseseră şase: Gabriel Calancea, Ion Ababei, Bogdan Levărdă, Lucian Fînariu, Vlad Palanciuc şi Andrei Bratu. Acestora li s-au alăturat Petronela Păvăluca şi Alex Conachi. Am regândit proiectul şi am luat un ARO 324, cu motor şi cutie de viteză Toyota, cu ladă. Am păstrat motorul şi cutia de viteze, şasiul, arcurile faţă-spate, rezervorul de carburant, am modificat suspensiile şi puntea faţă. Realizarea părţii mecanicw a durat până în primăvara anului 2015. Am montat celula de supravieţuire de la un Grand Cherokee, aripi, bară faţă şi spate, de la un Dodge. Toate piesele omologate. În spate am folosit lada de la ARO. Şi am făcut o maşină românească, pe un şasiu românesc!“, continuă Sachelarie.

 

Au demonstrat că se poate

Fără a avea pretenţia că maşina lor este perfectă, tinerii au reuşit să termine proiectul la timp şi să-şi susţină licenţa. „A fost foarte multă muncă, mulţi bani, făcuţi rost cum am putut, certuri, nervi. Inerente toate în condiţii de stres, dar am arătat că se poate ceva. Costurile nu ştiu cât au fost exact. Dacă aş pune tot pe hârtie, cred că m-ar durea capul. Undeva în jur de 20.000 de euro, cred. Un prototip costă întotdeauna mai mult decât un produs de serie. Ca să poată fi produs modelul nostru, ar fi imposibil deoarece motorul folosit de noi a fost Euro2, iar acum se cere Euro6. De aceea, ne-ar trebui un grup motor propulsor acceptat de normele europene“, menţionează profesorul ieşean.

 

Citeşte şi Viaţa lui e un coşmar: Să-l ajutăm pe Cosmin!

 

Mai e de lucru la interior

Din toamna anului trecut, echipa s-a schimbat în mare parte, lui Gabriel Calancea şi Alex Conachi, alăturându-se, printre alţii, Vlad Nistor, Paul Atudorei şi Alexandru Dominte. „Proiectul nu este finalizat în totalitate. Vrem să lucrăm acum şi la interiorul maşinii, unde nu am apucat să lucrăm aproape deloc. Vrem să folosim cadrane cu afişaj digital şi să facem interiorul din piele“, spune Alex Conachi.

 

 

Aproape de finiş. Merituoasa echipă condusă de profesorul Sachelarie (primul din stânga)

„7.000 de euro şi o omologăm“

Tinerii sunt extrem de entuziaşti, considerând că totul ar fi gata pentru omologare, dacă ar fi banii. „Acum instalăm un intercooler. Se lucrează la punţile faţă şi spate. Mai avem de lucru la partea mecanică. Vrem să facem varianta finală, bună pentru omologare. E inginerie curată! Dacă am avea acum cei 7.000 de euro, cred că în maximum trei luni noi am termina“, adaugă Vlad Nistor.

 

 Aşa arată modelul cehilor

Cehii au continuat tradiţia

Profesorul Adrian Sachelarie consideră că la noi s-a dorit într-adevăr ca ARO să fie lăsat să moară. „Cehii au arătat că se poate continua producţia de ARO. Au luat din toată lumea CKD-uri de ARO, adică toate piesele necesare pentru a produce un automobil, l-au îmbunătăţit şi au făcut ARO Bugaro, care costă 22.000 de euro, varianta full echipată. Ei au păstrat caroseria, dar l-au făcut mult mai agresiv. Ei au putut, la noi nu se poate!“, a declarat profesorul ieşean.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here