Raportul pe Justiţie al Comisiei Europene va fi prezentat oficial pe 22 ianuarie. Draftul rarpotului consultat de gândul arată că raportul experţilor europeni va critica dur modificările privind Codul Penal privind introducerea superimunităţii pentru parlamentari şi dezincriminarea conflictelor de interese.
În concluziile draftului de raport se menţionează că există îngrijorări referitoare la independenţa sistemului judiciar rămân constante şi că există o rezistenţă la nivel politic şi administrativ privind măsurile anticorupţie. Viteza excesivă şi modul netransparent în care au fost votate amendamentele la Codul Penal în decembrie 2013 au fost văzute drept provocări fundamentale la adresa legislaţiei anticorupţie şi privind promovarea măsurilor de integritate.
Potrivit draftului, raportul laudă activitatea DNA, ANI şi a Curţii Supreme. În draftul raportului se analizează şi modul în care au fost făcute numirile la Curtea Supremă, Parchetul General şi DNA.
Experţii CE notează că procedura de numire a preşedintelui Curţii Supreme şi a vicepreşedintelui instanţei a fost una clară şi fără influenţe politice.
În schimb în privinţa numirilor şefilor Parchetului General şi DNA experţii spun că mai potrivită ar fi fost o selecţie pe bază de concurs. Raportul notează totuşi că la DNA a fost numit un şef cu un track-record în lupta anticorupţie.
În raport este menţionat şi subliniat episodul eliminării de la conducerea secţiei I a DNA a procurorului Lucian Papici.
Ce mai conţine draftul raportului CE:
Istoria MCV arată până acum că progresele în Justiţie nu sunt ireversibile, astfel că paşii înainte în unele arii pot fi negate sau minimalizate de paşi înapoi în alte zone. În decembrie 2013 deciziile luate în Parlament au fost un indicator clar că principiile de bază ale reformei în Justiţie sunt departe de a fi consolidate- a fost nevoie de intervenţie Curţii Constituţionale pentru a reitera aceste principii. Acest lucru face imposibil de evaluat sustenabilitatea reformei şi greu de judecat câtă de mare este impulsul intern pentru a asigura un trend pozitiv.
Trebuie notat că că circumstanţele dificile din 2012 nu au ştirbit din determinarea multor instituţii şi indivizi din România de a consolida progresele. Comisia crede că motorizarea MCV, oportunităţile oferite de fondurile europene, implicarea activă a Comisie şi a multor state membre continuă să fie un suport considerabil pentru reformele din România. Următorul raport urmează să fie publicat peste un an de zile.
În privinţa ordinii constituţionale raportul notează următoarele: Curtea Constituţională este motorul statului de drept. Atacurile la adresa CCR din 2012 nu au fost reluate şi Curtea şi-a consolidat rolul de arbitru. CCR va continua să aibă un rol important în apărarea principiilor cheie precum separaţia puterilor în stat.
Experţii CE notează că dezbaterile privind Constituţia vor reveni anul acesta, şi că este important ca CSM să aibă posibilitatea să participe activ cu comentarii şi propuneri privind sistemul judiciar. Important este să fie excluse schimbările care ar creşte influenţa politicului asupra funcţiilor cheie din Justiţiei sau schimbări care să ducă la slăbirea sistemului judiciar. Draftul mai spune că noua Constituţie trebuie să respecte normele Comisiei de la Veneţia.
Presiunile asupra independenţei sistemului judiciar
În vara şi toamna lui 2012 Comisia a primit o serie de relatări de la instituţii ale sistemului judiciar privind criticile directe ale politicienilor şi ale campaniilor de presă motivate politic la adresa judecătorilor, procurorilor şi a membrilor familiilor lor. Numărul şi forţa acestor atacuri pare să fi scăzut din 2012 dar totuşi continuă. Astfel de atacuri includ cazuri în care instituţii sau magistraţi au fost criticaţi direct atunci când se pregăteau decizii importante privind personalităţi politice.
Acest fapt contrastează cu practica statelor membre unde respectul pentru principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al independenţei Justiţiei limitează comentariile politicienilor la adresa deciziilor judecătoreşti. Raportul notează că un Eurobarometru arată că increderea românilor în Justiţiei este la 44% iar media europeană este de 53%.
Draftul mai precizează că CSM a continuat să apere reputaţia magistraţilor şi că a ”fost luată mai în serios” de politicieni şi populaţie. Experţii spun că una din soluţii pentru întărirea rolului CSM ar fi creşterea resurselor financiare pentru a susţine acţiunile în instanţe ale magistraţilor.
Respectarea deciziilor instanţelor
Acest aspect este în legătură directă cu separaţia puterilor în stat şi statul de drept, respectarea sentinţelor judecătoreşti. Nerespectarea deciziilor judecătoreşti sau cazurile în care administraţia publică contestă deciziile instanţelor constituie provocări la natura excutorie a sentinţelor.
Această problemă afectează cele mai importante instituşii ale statului. Din iulie 2012, sistemul judiciar a trebuit să apeleze mai mult de o dată la Curtea Constituţională după lipsa de voinţă a Parlamentului în demiterea unor aleşi declaraţi în stare de incompatibilitate. Cel mai recent caz datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat încă nici o decizie.
Numirile în poziţiile cheie
Numirile în sistemul judiciar reprezintă cel mai clar test privind independenţa procuraturii şi a puterii judecătoreşti.Raportul a subliniat nevoia de proceduri clare şi obiective: numiri nemotivate politic a unor persoane cu un înalt profesionalism şi integitate sunt esenţiale pentru încrederea publică în Justiţie.
Concluziile pentru ce s-a întâmplat anul trecut sunt mixte. La numirile de la Înalta Curte nu s-a înregistrat niciun semn de interferenţă în cadrul procedurilor. Situaţia este mult mai dificilă în cazul procuraturii, unde procesul de nominalizare demarat în septembrie 2012 a avut un puternic iz politic care nu a putut fi îndepărtat de schimbarea procedurilor. Unele persoane au considerat că dacă ar candida nu ar fi fost evaluate imparţial.
Numele propuse în final au inclus unele persoane cu realizări cuantificabile în lupta împotriva corupţiei, dar a fost vorba în cele din urmă de o alegere politică. Comisia regretă faptul că nu a fost urmată o procedură solidă, asta însă nu subminează posibilitatea ca cei numiţi să demonstreze angajamentul lor faţă de lupta împotriva corupţiei.
În toamna lui 2013, a apărut o altă dificultate legată de numirile şefului şi adjunctului unei secţii a DNA. Delegările temporare au fost întrerupte brusc, iar Ministerul Justiţiei a făcut numiri pe aceste posturi fără consultarea conducerii DNA. În urma criticilor publice şi formulate de CSM, au fost făcute noi n
ominalizări, de această dată definitive.
Momentul ales a atras îngrijorarea opiniei publice că aceste schimbări bruşte au avut legătură cu o decizie a DNA în legătură politicieni de prim rang.
În priviţa legislaţiei
Precedentele rapoarte MCV au urmărit procesul de dezvoltare a noilor Coduri. În iulie 2012 raportul MCV a subliniat că noile coduri reprezintă o modernizare substanţială a legislaţiei din România. Implementarea nu a fost uşoară, mai ales când sisteme paralele trebuie menţinute, s-a constat că instituţii cheie din sistemul judiciar au conlucrat cu Ministerul Justiţiei pentru a facilita tranziţia.
Raportul notează şi că Noul Cod de Procedură Penală introduce două instituţii complet noi, judecătorul de drepturi şi libertăţi şi camera preliminară. Raportul subliniază că problemele ce pot să apară trebuie rezolvate înainte de intrarea în vigoare.
O dificultate care rămâne este instabilitatea noilor Coduri chiar cu câteva luni înainte de intrarea lor în vigoare. Câteva probleme au fost identificate, care au nevoie de o rezolvare prin amenamente ale codurilor. În plus în decembrie Parlamentul a votat o serie de amendament controversate Codul Penal care au fost declarate neconstituţionale.
Draftul raportului mai critică şi numărul mare de Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului. O altă sursă în uniformizarea legislaţiei este legată de predictibilitatea legislaţiei. Numărul mare de Ordonanţe de Urgenţe sau proceduri parlamentare care nu respectă un minim de transparenţă nu lasă spaţiu pentru o evaluare corectă, consultare şi pregătire, chiar dacă urgenţa nu este clară. Rezultatul fiind acela că judecătorii, procurorii, avocaţii, oamenii de afaceri, administratori şi cetăţenii care trebuie să aplice legea sunt bulversaţi şi se comit errori, şi există riscul mare al apariţiei unor scăpări legislative.
ANI lăudată de experţii CE
Anul trecut, ANI şi-a consolidat bilanţul, deşi a trebuit să facă faţă unei serii de atacuri şi critici. Acesti paşi semnificativi sunt însă afectaţi de nesiguranţa creată de încercările succesive ale Parlamentului de a-i submina eficacitatea cadrului legislativ, printre care încercarile de a schimba modul de incriminare a incompatibilităţilor pentru aleşii locali din vara lui 2013 sau recentele încercări de a modifica Codul Penal, care ar fi dus la scoaterea unor categorii intregi de persoane din sfera ANI.
Curtea Supremă şi DNA lăudate
Analiză experţiolor CE notează că de la precedentul raport, DNA şi Curtea Supremă şi-au mentinut un track record consitent în ciuda unor condiţii dificile. Atât în termeni de trimiteri în judecată cât şi privind condamnările, aplicarea legii în cazul unor figuri politice proeminente a fost o demonstraţie importantă a anvergurii actului de justiţie. Au fost înregistrate îmbunătăţiri substanţiale în practica judecătorească, mai ales în ce priveşte viteza investigaţiilor DNA şi a duretei proceselor. O breşă semnificativă a fost acoperită, şi anume prevenirea întârzierii unui dosar din cauza demisiei dintr-un post precum cel de parlamentar.
Sursa: gandul.info
