Statele Unite, unul din principalii contributori ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), au cerut marţi o mai mare transparenţă a bugetului acestei importante agenţii a ONU, înainte ca ea să lanseze o reformă majoră a sistemului său de finanţare ce ar trebui să o facă mai puternică, relatează AFP.
Deşi este una dintre cele mai mari agenţii ale ONU, OMS este întotdeauna în căutare de fonduri noi pentru a răspunde tot mai numeroaselor solicitări de ajutor, aşa cum a arătat şi pandemia de COVID-19 din ultimii doi ani. Însă creşterea finanţării nu este atât de uşoară, aşa cum o arată şi solicitarea Washingtonului.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care sigur va fi reales pentru un al doilea mandat în mai, este în favoarea unei reforme cruciale a finanţării.
„SUA încearcă să înţeleagă mai bine mecanismele de finanţare actuale, îmbunătăţirea eficienţei şi modul în care sunt luate deciziile, înainte de o majorare a contribuţiilor obligatorii”, a declarat reprezentanta SUA, Loyce Pace, de la Departamentul Sănătăţii, în cadrul unei reuniuni pe acest subiect la OMS.
La fel ca SUA, şi alte ţări membre „şi-au exprimat dorinţa fermă de a îmbunătăţi gestionarea şi transparenţa, în special în privinţa finanţării durabile”, a adăugat ea.
Beneficiind de 5,84 de miliarde de dolari pentru exerciţiul financiar bienal 2020/2021 (6,1 miliarde de dolari pentru 2022/2023), OMS are bugetul „unui spital de talie medie dintr-o ţară dezvoltată”, şi-a exprimat regretul Tedros Adhanom Ghebreyesus cu altă ocazie.
La reuniunea de marţi a Consiliului Executiv al OMS, el a făcut apel din nou la o majorare a bugetului şi a cerut, aşa cum o fac mai mulţi experţi, ca partea de cotizaţii obligatorii ale statelor membre să reprezinte 50% din bugetul organizaţiei până în 2028-2029.
În acest moment însă, ea nu reprezintă decât 16%. Restul sunt contribuţii voluntare ale unor donatori publici şi privaţi care decid cum poate OMS aloca fondurile, ceea ce complică activitatea organizaţiei şi o privează de flexibilitate.
„Orice majorare a contribuţiilor obligatorii trebuie însoţită de reforme pentru modificarea metodei de bugetare şi pentru o mai bună ierarhizare a iniţiativelor, cu scopul de a garanta că funcţiile esenţiale ale OMS sunt mereu finanţate”, a afirmat la rândul său reprezentanta franceză Christine Berling, în numele UE. Transparenţa şi finanţarea durabilă trebuie să meargă mână în mână, a subliniat directorul general al OMS. El a avertizat de asemenea că „vom fi prinşi într-un cerc vicios” dacă chestiunile privind transparenţa „sunt văzute ca o condiţie prealabilă”.
Aceste dezbateri survin în contextul în care Consiliul Executiv al OMS l-a recomandat marţi pe Tedros Adhanom Ghebreyesus, singurul candidat în cursă, pentru a fi reales la conducerea organizaţiei. În timpul discuţiilor, numeroase state au făcut apel la consolidarea finanţării OMS, subliniind totodată necesitatea de a găsi mijloace de a face economii. Alte ţări au subliniat că o reformă a finanţării nu trebuie să însemne o supraîncărcare a ţărilor defavorizate.
Într-un articol de opinie publicat înaintea reuniunii, şase foşti lideri politici, printre care britanicul Gordon Brown, neozeelandeza Helen Clark şi liberiana Ellen Johnson Sirleaf au atras atenţia că independenţa financiară a OMS este într-o continuă scădere. În opinia lor, cea mai bună soluţie ar fi fixarea cotizaţiilor obligatorii la un nivel apropiat de 80%, ca la începutul anilor 1980. O opţiune ar fi şi acceptarea propunerii făcute de un grup de lucru condus de statele membre ale OMS conform căreia această cotă ar trebui să fie de 50%. Această propunere nu a adunat niciun consens, mandatul grupului de lucru fiind prelungit marţi până în mai. Consolidarea finanţării durabile a OMS înseamnă întărirea independenţei sale, a spus şi reprezentantul Austriei, Clemens Martin Auer, în opinia căruia este vorba de o „problemă existenţială” pentru organizaţie.
