@ Poliția Locală Iași a eliberat un document care atesta în fals că o clădire monument istoric din centrul Iașului, Casa Negruzzi, s-a autodemolat @ Realitatea a fost alta, după cum reiese din imaginile surprinse la câteva zile de la eliberarea actului: Casa Negruzzi era de fapt în picioare @ Documentul care atesta autodemolarea este datat pe 6 noiembrie 2018, iar imaginile în care apare casa au fost realizate pe 27 noiembrie 2018 @ „Beneficiarul” documentului este Vasile Pușcașu, cumătru al Primarului Chirica, care intenționează să ridice pe terenul din centru un bloc cu șapte niveluri @ Cu actele servite de Poliția Locală, omul de afaceri a radiat Casa Negruzzi din cartea funciară și poate construi pe teren @ Anterior, Pușcașu a dechis trei procese împotriva Direcției Județene de Cultură în care susținea că monumentul istoric nu există @ Omul de afaceri a pierdut toate cele trei procese, sentințele fiind definitive @ Casa Negruzzi a fost în cele din urmă rasă de pe fața pământului, iar Pușcașu a depus un nou PUZ la Părimărie pentru un bloc cu apartamente și spații comerciale
Cumătrul primarului Mihai Chirica, Vasile Puşcaşu, a cerut Direcției Județene pentru Cultură avizul pentru ridicarea unui hotel pe locul unde se afla casa lui Costache Negruzzi. Comisia pentru Monumente a respins solicitarea întrucât imobilul pentru care s-a cerut demolarea este înscris în catalogul monumentelor istorice are poziţia IS-II-m-B-03913. Pușcașu a dat în judecată DJC Iași, însă omul de afaceri a pierdut toate cele trei procese în care susţinea că imobilul nu ar fi monument. Instanţa a decis că imobilul deținut de Pușcașu este monument istoric. decizia instanței practic a blocat demersul lui Pușcașu de a construi în buricul târgului un hotel. Însă, pentru Mafia Imobiliară aceste decizii ale unor instanțe sau instituții publice nu reprezintă un impediment. Cu bani și relații, în epoca Chirica totul se rezolvă!
„Autodemolarea” fictivă ineventată de Mafia Imobiliară
Pușcașu nu putea obține niciodată autorizație de demolare a imobilului. Casa Negruzii era un monument istoric important, iar Direcția de Cultură a respins cererile proprietarului. Singura soluție a lui Pușcașu era o ilegalitate patentată și uzitată des de Mafia din Primăria Iași: „autodemolarea” fictivă a clădirii. Un imobil poate fi ras de pe fața pământului prin demolare, cu autorizație legală emisă de autoritatea locală, sau ca urmare a autodemolării din cauze naturale. Autodemolarea unui imobil se constată de către Poliția Locală, care este obligată să verifice circumstanțele și să stabilească dacă aceasta s-a produs din cauze naturale. În urma cutremurilor, furtunilor sau a alunecărilor de teren se pot produce autodemolări ale clădirilor vechi, neconsolidate și neîngrijite. Casa Negruzzi nu se înscria în niciuna dintre aceste circumstanțe, dar totuși Mafia lui Chirica a constatat „autodemolarea” peste noapte a monumentului istoric.
Falsul lui Zanfirescu
În octombrie-noiembrie 2018, după ce Pușcașu primise aviz negativ de la Comisia de Monumente, iar instanța stabilise că imobilul deținut este monument istoric, se produce o atrocitate orchestrată de către Mafia lui Chirica din Primăria Iași. Pușcașu solicită Poliției Locale să constate că imobilul Casa Negruzzi s-a autodemolat din cauze naturale. Pe 6 noiembrie 2018, șeful Poliției Locale, Liviu Zanfirescu, semnează un document oficial prin care atestă că, casa fostului primar al Iașului, s-a autodemolat.
„Urmare adresei dvs înregistrată în evidențele noastre cu numărul 14495/25.10.2018 vă comunicăm următoarele:
În urma controlului efectuat la adresa din strada Costache Negruzzi (fostă Horia) nr. 13 unde ați solicitat o verificare a stării de integritate a imobilului C1 în suprafață de 369 mp, aflat pe terenul înscris la cartea funciară numărul 124447 a municipiului Iași, vă informăm că imobilul s-a autodemolat nemaiputând servi scopului pentru care a fost edificat.” se menționează în adresa 14495/06.11.20218 semnată de către șeful Poliției Locale, Liviu Zanfirescu, document ce a fost folosit la ștergerea din cartea funciară a Casei Negruzzi. Numai că realitatea îl contrazice grav pe șeful Poliției Locale.
Casa „autodemolata” era în picioare
Adresa întocmită în fals de către Poliția Locală a fost depusă pe 14 noiembrie 2018 la Direcția Județeană pentru Cultură Iași. În baza acestei hârtii cumătrul primarului Chirica, Vasile Pușcașu, a cerut radierea din lista monumentelor și acordarea avizului pentru construirea unor imobile noi. La nivelul Direcției de Cultură se hotărăște înființarea unei comisii care să meargă să verifice situația din teren. Pe 27.11.2018 reprezentanții DJC Iași merg la Casa Negruzzi și găsesc imobilul în „picioare”. În procesul verbal încheiat la fața locului se menționează că monumentul istoric Casa Negruzzi nu se autodemolase și se afla încă în stare foarte bună. Totodată se menționează faptul că s-a constatat că asupra imobilului s-au efectuat interventii de natura umana care au afectat structura clădirii. În procesul verbal s-a consemnat că au fost scoase ferestrele și ușile imobilului împreună cu tocurile din lacasurile lor, ceea ce a favorizat desprinderea grinzilor și prăbușirea parțială a acoperișului. Intervențiile neautorizate la structura de rezistență a imobilului au fost efectiuate de către proprietar nu cu scopul de a consolida și menține în bună stare monumentul, ci pentru a-i determina prăbușirea! Practic, cumătrul lui Chirica a demolat ilegal această clădire pentru a putea construit uletrior blocuri. Comisia a făcut mai multe fotografii la fața locului care dovedesc falsul lui Zanfirescu și Pușcașu. A fost întocmită o plângere penală care a fost înaintată Parchetului.
Procurorii, frați cu infractorii
Plângerea penală făcută de Direcția pentru Cultură a fost direcționată de către Parchet către Inspectoratul Județean de Poliție Iași în vederea efectuării cercetărilor. Polițiștii de caz au realizat audierile și au strâns toate probele necesare în vederea inculpării lui Vasile Pușcașu și a funcționarilor de la Poliția Locală care au atestat în fals autodemolarea imobilului. Procurorul de caz a întors de mai multe ori dosarul solicitând efectuarea de proceduri suplimentare inutile cauzei. Dosarul a fost tărăgănat în mod voit și plimbat între procurori și parchete pentru a se pierde urma și a intra în prescripție. A fost clasat în final deoarece Mafia Imobiliară are protecția unor personaje sinistre din zona justiției. În martie 2019, publicația Reporteris dezvăluia faptul că la Casa Negruzii au fost găsiți muncitori angajați de Pușcașu care demolau imobilul.
Casa despre care Zanfirescu spunea că s-a autodemolat în urmă cu 5 luni era de fapt în picioare. Culmea, la momentul respectiv, într-o discuție cu presa, șeful Poliției Locale dădea asigurări că se va investiga demolarea ilegală a imobilului și că se vor lua toate măsurile împotriva lui Pușcașu. Asta în condițiile în care același Zanfirescu semnase în urmă cu 5 luni certificatul de deces al Casei Negruzzi. În același an 2019, cu documentul fals emis de Zanfirescu, Pușcașu a radiat imobilul de la cartea funciară. Casa Negruzii nu mai există! La toate aceste ilegalități au fost complici și procurorii care au plimbat dosarul și l-au îngropat pentru a-i scăpa vii și nevătămați pe Vasile Pușcașu și Liviu Zanfirescu.
Bloc cu 7 niveluri peste Casa Negruzzi
Anul acesta, Vasile Pușcașu a reluat demersurile pentru construirea unor imobile pe locul fostului monument. A renunțat la hotel și a depus la Primăria Iași documentele pentru obținerea unui PUZ în vederea construirii unor blocuri de locuințe. Cu complicitatea cumătrului primar, Pușcașu a schimbat adresa imobilului pentru a crea confuzie. Iar în documentația PUZ și planșele anexate, monumentul Casa Negruzzi este indicat ca fiind un imobil învecinat. Pușcașu vrea să construiască pe ruinele fostei Case Negruzzi un imobil cu 7 niveluri (2S+P+4E) cu o amprentă la sol de 750 mp ce va avea destinația de locuințe individuale, spații comerciale și parcări subterane.
Scriitor, primar și deputat de Iași
Costache Negruzzi s-a născut în anul 1808 la Trifeștii Vechi (Hermeziu), şi și-a început învățătura în greacă. În timpul revoluției din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl său. La Chișinău l-a cunoscut pe Pușkin, care i-a trezit interesul pentru literatură. Din această perioadă datează primele sale încercări literare: „Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822”.
După moartea tatălui său, a intrat copist la visterie, începând astfel viața politică, cum făceau mulți fii de boieri pe atunci. A publicat în acea perioadă câteva traduceri de poezii și câteva nuvele. A studiat şi a publicat poemul Aprodul Purice ca un protest la adresa domnului și a boierilor din timpul său.
În 1837, a fost ales deputat de Iași în Obșteasca obișnuită adunare, instituită de Regulamentul Organic, apoi a fost funcționar superior și director al teatrului (alături de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri). În 1840 a fost ales primar al Iașului. A refuzat să ia parte la Revoluţia de la 1848 şi a rămas retras din funcţii publice, reintrând mai târziu ca judecător, membru în Divanul domnesc (1857) și apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanțelor, deputat și epitrop la Sf. Spiridon. A murit pe 24 august 1868 şi este înmormântat în cimitirull bisericii din Trifeştii Vechi. Casa de pe strada din Iaşi care îi poartă numele a fost locuinţa sa pe parcursul anilor petrecuţi la Iaşi.
Rareș Neamțu
