Există șanse mari ca blocul pe care dezvoltatorul Cristinel Bolobiță îl ridică lângă Spitalul de Boli Infecțioase să rămână fără autorizație de construire @ În decizia de suspendare a autorizației, judecătorii de la Tribunal au constatat grave încălcări ale Legii, existând suficiente indicii care să susțină acuzația că a fost demolat ilegal un monument istoric, Casa Pogonat @ Prezentăm în continuare detalii din sentința de suspendare a autorizației de construire
Prima hotărâre judecătorească în dosarul în care se solicită anularea autorizației de construire pentru blocul ridicat prin firma Auto Trans Com de dezvoltatorul Cristinel Bolobiță lângă Spitalul de Boli Infecțioase scoate la lumină grave încălcări ale Legii, situația fiind imputabilă în special primăriei, care avizat edificarea unui mastodont cu o înălțime de 14 metri lângă niște case care au maxim două nivele. Astfel, în decizia de suspendare a autorizației de construire, cea pronuțată în data de 22 februarie, judecătorii arată că există suficiente argumente care să justifice acuzația că a fost demolat ilegal un monument istoric pentru a face loc acestui bloc, constatând de asemenea că procedura de informare a vecinilor în momentul realizării Planului Urbanistic Zonal nu s-a realizat și că studiul de însorire conține date nereale și în consecință noul bloc umbrește casele din jur.
Autorizație de demolare ilegală
Să reamintim că ilegalitățile săvârșite în momentul eliberării autorizației de construire au fost reclamate la Tribunal de vecinii de pe strada Nicolae Bălcescu, Sorin și Demetra Andrian. Aceștia au sesizat în primul rând faptul că pentru construirea blocului a fost demolată ilegal o casă monument istoric din secolul 19, Casa Pogonat. Direcția de Cultură a susținut tot timpul că de fapt în zona respectivă, imobilul monument istoric este o casă cubistă, proprietatea familiei Dumbravă de pe Nicolae Bălcescu. Direcția de Cultură a apărat aceste ilegalități deoarece acestea au fost săvârșite de Ana Maria Zup, fostă angajată a instituției și membru în Comisia Zonala de Monumente Istorice. Zup a fost cea care a întocmit documentația de demolare.
”Instanța va reține și că actele vechi de proprietate ale numitului Dumbravă, evidențiază faptul că acesta a cumpărat un imobil teren, în anul 1933, apărând ca veridică susținerea reclamanților referitoare la împrejurarea că imobilul Dumbravă este, de fapt, edificat la începutul secolului XX și nu la începutul secolului XIX, precum imobilul declarat monument istoric. După cum se poate observa răspunsurile celor de la DJC Iași au fost transmise oficial cu totul diferit către persoane fizice diferite, neexistând o coerență și o logică în ceea ce privește monumentul istoric, care nu poate fi în mod evident atât la adresa N.Bălcescu nr.17 A cât și 17 BIS în același timp, și nici unul și același imobil”, au constatat judecătorii.
Având în vedere cele arătate mai sus, judecătorii Tribunalului au îndoieli cu privire la legalitatea emiterii autorizației de demolare pentru Casa Pogonat.
„Astfel, Tribunalul constată că, în speță, sunt suficiente elemente care nasc îndoiala serioasă, în soluționarea excepției de nelegalitate a autorizației de desființare nr.311/3.04.2015, că acest act administrativ a fost emis cu încălcarea art. 23 alin.1 și 4 alin.4 din Legea nr. 422 din 18 iulie 2001”, au concluzionat judecătorii.
Blocul umbrește casele. Studiu de însorire nereal
De asemenea, familia Andrian a mai reclamat faptul că blocul de 14 metri umbrește locuințele din jur, iar studiul de însorire depus pentru eliberarea autorizației de construire conține date și documente nereale. Instanța a arătat că familia Andrian are dreptate.
” Într-adevăr, la o primă vedere, schiței Studiu de însorire depusă de pârâți, reprezentarea tridimensională, parte componentă a Studiului de Însorire, nu reprezintă grafic întregul imobil al reclamanților, conformă extrasului de Carte Funciară și a Planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, acte depuse la dosarul cauzei, astfel încât există posibilitatea reală ca dreptul acestora la minimă însorire să fie afectat. În aceste condiții se circumscriu, cazului bine justificat și aspectele invocate de reclamanți, cu referire la emiterea autorizației de construire nr.235/2018, ce derivă din relația de proximitate între imobilul acestora și cel care se construiește, referitoare la dreptul la minimă însorire a imobilului acestora așa cum prevede Ordinul nr.119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației”, au arătat magistrații cu privire la studiul de însorire.
În ceea ce privește raportul de informare a publicului, 7IAȘI a arătat că pe acest document apare semnătura lui Sorin Andrian, în condițiile în care acesta era plecat în concediu, într-o țară străină. De aceea, instanța a decis să formuleze și o plângere penală pentru fals în înscrisuri.
Vecinii suferă pagube iminente
S-a argumentat de asemenea că autorizația de construire trebuie suspendată pentru înlăturarea pagubei iminente pe care o va suferi familia Andrian.
„Paguba este una viitoare, dar iminentă dacă, din probele ce urmează a fi administrate ar rezulta că acestora le-a fost încălcat dreptul la însorire, dreptul de proprietate prin scăderea valorii de circulație a propriului imobil, drepturile derivând din fluenta circulație în imediata vecinătate a imobilului. Afirmația potrivit căreia valoarea de circulație a propriului imobil ar scădea ca urmare a edificării în imediata vecinătate – la 7 m, cu evidenta scădere a gradului de iluminare a imobilului lor, a unui bloc cu înălțime de peste 14 m) și cu inconveniente vădite legate de zgomot, de parcare, de circulație etc, este aptă în sine să conducă la reținerea constatării că o atare pagubă este iminentă”, a concluzionat instanța.
Primăria este complice
De asemenea magistrații au criticat și atitudinea primăriei care a eliberat cu ușurință o autorizație de construire pentru un bloc într-o zonă de case, într-o zonă protejată.
”Este un fapt cert că imobilul pentru care s-a emis autorizația de construcție se edifică într-o zonă protejată, suspusă unor restricții clare de ordin urbanistic și arhitectonic, fiind practic un imobil nou construit într-un cartier vechi, istoric al Iașului, ceea ce presupune, din partea emitentului PUZ, o aplecare foarte atentă asupra motivelor legate de oportunitatea proiectului pentru evitarea excesului de putere, punându-se evident problema armonizării acestei clădiri cu cele aflate în zona protejată”, se mai arată în sentință.
Constantin MAZILU
