În cadrul acestei înţelegeri, încheiate în ultimele zile ale mandatului lui Barack Obama, Secret Service nu recunoaşte vreo acuzaţie şi nici vreo părtinire la nivelul instituţiei.
Însă plăţile către agenţi – de până la 300.000 de dolari către fiecare dintre cei opt reclamanţi iniţiali – vizează să repare discriminările la care ei spun că au fost supuşi şi oportunităţile de avansare pe care le-au pierdut astfel, potrivit unor reprezentanţi ai ambelor părţi.
Jennifer Klar, principala avocată a agenţilor de culoare, spune că clienţii ei sunt entuziasmaţi de înţelegere şi că speră ca ea să contribuie la încetarea discriminării în cadrul Secret Service.
”În sfârşit, agenţii Secret Service nu vor mai fi constrânşi de plafonul de sticlă care i-a oprit atât de mulţi ani”, a declarat Klar.
Secretarul însărcinat cu Securitatea Internă Jeh Johnson, din Departamentul căruia face parte această unitate de elită, apreciază, citat într-un comunicat că înţelegerea este ”pur şi simplu un lucru bun”.
”Sunt fericit că putem în sfârşit să lăsăm acest capitol din istoria Secret Service în urma noastră”, declară Johnson, care a cerut anul trecut personalului său să încerce din nou să rezolve cazul. ”Dacă s-ar fi ajuns la un proces, ar fi trebuit să retrăim lucruri din trecut într-o perioadă în care Secret Service este pe punctul de a se reface”, apreciază el.
Directorul Secret Service Joseph P. Clancy a prezentat această înţelegere unor foşti directori marţi după-amiaza, după care a transmis un mesaj întregului personal al agenţiei în noaptea de marţi spre miercuri.
”Secret Service ia toate acuzaţiile din acest caz în serios, iar organizaţia a fost, continuă să fie şi va fi angajată faţă de un proces de promovare corect şi transparent”, a declarat Catherine Milhoan, o purtătoare de cuvânt. ”A venit vremea să mergem mai departe, în loc să ne uităm înapoi spre trecut”.
Negocierile acestei înţelegeri, conduse în principal de Johnson, au o puternică valoare simbolică, în contextul în care au loc la finalul celor opt ani în care Secret Service i-a asigurat protecţia primului preşedinte de culoare din istoria Statelor Unite.
Înţelegerea a fost încheiată totodată după ce agenţia a fost afectată, în ultimii ani, de o serie de incidente, în urma cărora conducerea ei a fost schimbată.
În centrul acestui caz de discriminare rasială se află agenţi de culoare care au încercat să obţină promovări în mai multe rânduri, în perioada 1995-2005, dar au fost refuzaţi în favoarea unor albi.
Agenţii albi promovaţi aveau adesea mai puţină experienţă şi evaluări mai slabe, potrivit reclamanţilor.
Ray Moore, liderul reclamanţilor, a fost membru al echipei care a asigurat protecţia apropiată a fostului preşedinte Bill Clinton şi a cerut de 200 de ori să fie promovat, fără succes. Moore i-a format pe mulţii dintre agenţii care au fost promovaţi în posturi pe care le-a cerut.
Procesul a fost lansat pe când Clinton era încă preşedinte. Însă doi preşedinţi şi patru directori l-au ignorat şi l-au lăsat succesorilor lor.
Unele dintre probele din acest dosar prezintă Secret Service-ul anilor ’90 şi 2000 drept un loc de muncă ce a tolerat glume şi calomnii rasiste. Supervizorii albi îi luau în zeflemea, cu accente rasiste, iar agenţii de culoare erau avertizaţi să nu se plângă de acest lucru dacă nu vor să aibă de suferit în carieră, acuză reclamanţii.
Agenţi de culoare spun că şi-au auzit şefii folosind cuvântul care începe cu ”n” – de la ”nigger” (cioroi), un cuvânt extrem de ofensator -, inclusiv de la lideri străini cărora Secret Service le asigura protecţia.
În cadrul înţelegerii, Secret Service a acceptat să-şi modifice vechiul proces de promovare, prin acceptarea mai multor candidaturi pentru fiecare post şi ţinerea evidenţei factorilor necesari în vederea unei promovări.
Agenţia a acceptat, de asemenea, să înfiinţeze o linie telefonică directă la care agenţii să raporteze abuzuri şi să păstreze evidenţa acuzaţiilor de rasism a supervizorilor, de care să se ţină cont la promovare.
Această unitate de elită a poliţiei însărcinată să asigure protecţia preşedintelui a respins de mult acuzaţia centrală a acestui proces – potrivit căreia a creat un ”plafon de sticlă” care să împiedice agenţii de culoare să acceadă în eşaloanele superioare.
Doi magistraţi federali care supervizează cazul au sancţionat în mod repetat Secret Service din cauză că a eşuat să prezinte documente relevante agenţilor de culoare care solicitau informaţii despre procesul de promovare.
Judecătoarea federală Deborah Robinson a întocmit în 2008 un raport copleşitor, de 51 de pagini, în care acuză Secret Service de sfidare şi subliniază că acest caz este marcat de recalcitranţa serviciului. Ea stabileşte de asemenea că agenţia a blocat şi chiar a distrus eventuale probe care puteau susţine acuzaţiile agenţilor afroamericani.
