Președintele Ilham Aliyev al Azerbaidjanului a exprimat recent un optimism ferm cu privire la perspectivele de pace între țara sa și Armenia, marcând un moment crucial la câteva luni după ce Azerbaidjanul a recucerit regiunea Karabah. Această recucerire a provocat un exod semnificativ al populației etnice armenești. Conform Reuters, președintele Aliyev a declarat că „ne aflăm într-o fază activă a discuțiilor de pace cu Armenia” și că acum sunt „mai aproape de pace ca niciodată”.
Declarațiile președintelui Aliyev au venit în urma unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baku. Stoltenberg a salutat acest pas important și a încurajat ambele țări să profite de această oportunitate pentru a ajunge la un acord de pace durabil.
Aceste declarații vin în contextul unor eforturi diplomatice intense între cele două națiuni. În decembrie, Armenia și Azerbaidjanul au emis un comunicat comun exprimând dorința lor de a ajunge la un acord de pace, iar de atunci au avut mai multe runde de negocieri, inclusiv discuții la nivel înalt la Berlin în luna februarie.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan a avut rădăcini adânci, cu primele tensiuni care au apărut în 1988 din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah. După decenii de confruntări și ostilitate, Azerbaidjanul a reușit să recucerească regiunea în septembrie anul trecut, deși aceasta este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, controlată în principal de o populație etnică armeană.
Recucerirea regiunii a determinat un exod în masă al etnicilor armeni din Karabah, majoritatea acestora fugind în Armenia vecină. Armenia a catalogat această recucerire ca fiind o „epurare etnică”, în timp ce Azerbaidjanul a negat acuzațiile și a sugerat că etnicii armeni ar fi putut rămâne și să fie integrați în Azerbaidjan.
Pentru a asigura un tratat de pace stabil și durabil, este esențial să fie stabilite frontierele și să se dezvolte coridoare regionale de transport prin teritoriul ambelor țări. De asemenea, Armenia a ridicat problema stabilirii controlului asupra enclavelor etnice de pe ambele părți ale frontierei.
