Începutul lunii februarie impune în spaţiul public o personalitate academică de care se va lega destinul celei mai renumite instituţii de învăţământ superior din Iaşi. Doi dintre candidaţii cu cele mai mari şanse de a fi ales rector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi-au prezentat planurile mandatelor, în cazul în care vor fi aleşi. Tudorel Toader şi Codrin Liviu Cuţitaru vor să conducă în următorii patru ani cea mai veche universitate din România. Va fi pentru prima dată, după 16 ani, când rectorul nu va mai proveni de la Facultatea de Economie.
Principalii candidaţi la funcţia de rector a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Tudorel Toader, decan al Facultăţii de Drept, şi Codrin Liviu Cuţitaru, decan al Facultăţii de Litere, au vorbit, pentru 7EST, despre vizibilitatea şi influenţa lor în plan ştiinţific, planurile pe care le au în administrarea universitară şi modernizarea actului didactic.
Promisiunile de investiţii
7EST: – Ce aspecte concrete ale unui program de investiţii puteţi exemplifica? De exemplu: cămine studenţeşti, biblioteci si spaţii didactice – la Drept sau Litere, aflate în criză, spaţii şi laboratoare de cercetare, birouri pentru personal etc.
Tudorel Toader: – Aspecte concrete ale unui program de investiţii sunt realizarea unui Centru de inovare şi transfer, capabil să asigure transferul rezultatelor cercetărilor spre mediul academic; realizarea unor proiecte investiţionale pentru dezvoltarea unei baze materiale necesare cercetării prin construirea/modernizarea spaţiilor aferente activităţii de cercetare şi dotarea cu echipamente; construirea unui campus universitar cuprinzând cămine, bază sportivă, biblioteci, spaţii didactice, laboratoare de cercetare şi birouri. Am în vedere o justă repartizare a respectivelor spaţii pentru facultăţile componente, asigurându-se astfel buna desfăşurare a activităţilor didactice şi de cercetare.
Codrin Liviu Cuțitaru: – Toate cele menţionate trebuie să constituie priorităţi în programele de investiţii ale Universităţii. La nivel de Universitate, am gândit câteva acţiuni care ar putea îmbunătăţi performanţa financiară a instituţiei: mărirea numărului de centre de excelenţă din Universitate, crearea unor centre de consultanţă în domenii de expertiză specifice UAIC, crearea unor centre de traduceri generaliste şi specializate, crearea unei Agenţii proprii de turism, intensificarea colaborării cu mediul de afaceri, colaborarea Facultăţilor cu profil ştiinţific cu mediul industrial naţional şi internaţional, atragerea de fonduri europene nu doar în cercetarea propriu-zisă, ci şi în infrastructură, creşterea numărului de programe de studii în limbi străine şi atragerea studenţilor străini la toate ciclurile de învăţământ, eficientizarea secţiilor cu deficit financiar, investiţii în scopul beneficiului ulterior în cafenelele Universităţii, închirierea de spaţii pentru activităţi/acţiuni compatibile cu spiritul academic, amplificarea activităţii UAIC în spaţiul virtual, eficientizarea tuturor Departamentelor din administraţia UAIC.
Tudorel Toader şi Codrin Liviu Cuţitaru vor să facă pasul de la decan la rector
Birocraţia: o recunosc, vor să se lupte cu ea
7EST: – Ce măsuri aveţi în vedere pentru a simplifica rutina birocratică din universitate? Uneori, pentru a primi o aprobare pentru un fapt mărunt e nevoie uneori şi de 5-10 semnături.
T.T.: – Prima măsură pe care o am în vedere constă în evaluarea justei aşezări a competenţelor administrative. Pot fi identificate şi eliminate neconcordanţele, omisiunile şi suprapunerile de competenţe, iar finalitatea va consta în scurtarea şi eficientizarea serviciilor complementare celor didactice şi de cercetare ştiinţifică.
C.L.C.: – Este, într-adevăr, necesară o fluidizare a activităţilor birocratice. Am avut această problemă şi la Litere. Am rezolvat-o, în mare măsură, prin implicarea şefilor de grupe ai studenţilor în activitatea de secretariat. Sunt convins că, şi la nivel de Universitate, se pot găsi soluţii.
Soluţii pentru salarii mai mari
7EST: – Consideraţi normală desfăşurarea de ore suplimentare de către personalul universitar, fără ca aceste ore să fie plătite?
T.T.: – Cea mai onestă şi echitabilă cale de rezolvare a problemei evocate este calea legală, constând în modificare grilei de salarizare pentru gradele universitare de bază. Până la o astfel de rezolvare, pot fi identificate şi alte mijloace pentru majorarea acelui salariu de subzistenţă. Am în vedere următoarele: majorarea grilei de salarizare, din fondurile proprii ale Universităţii; cooptarea asistenţilor în proiectele de cercetare, activitate de natură să le consolideze şi statutul profesional; instituirea unui program de burse de cercetare, la care să aibă acces doar asistenţii din Universitate; acordarea, cu prioritate, a orelor suplimentare, ce vor fi plătite în regim de plata cu ora. Cu titlu exemplificativ, în calitate de decan al Facultăţii de Drept am promovat următoarele măsuri: au fost plătite toate orele suplimentare; a fost majorată grila de salarizare; asistenţii au fost cooptaţi în proiecte de cercetare; fiecare cadru didactic beneficiază de o finanţare anuală, în echivalentul sumei de 600 euro, pentru mobilităţi externe.
C.L.C.: – Nu, desigur. Aceste „neplăţi” au rezultat, în unele facultăţi, din activităţi didactice cu „hemoragii” economice. S-a întâmplat şi la Litere din cauza programelor masterale numeroase, cu studenţi puţini. Am propus crearea a trei-patru masterate filologice puternice, apte să absoarbă eficient, economic vorbind, absolvenţii noştri şi normele de predare. Faptul va elimina imposibilitatea achitării unor ore suplimentare. În fiecare facultate cu această problemă, există, cu siguranţă, un element disturbator financiar. El trebuie identificat şi ameliorat. Atunci, plata orelor suplimentare se va efectua corect.
Noul rector trebuie să redreseze Universitatea, după o criză cronicizată
Problema creditelor
7EST: – Ce rol trebuie să joace echipa de conducere în modernizarea planurilor de învăţământ, în condiţiile în care la UAIC activităţile didactice sunt cotate cu număr egal de credite, deşi importanţa şi ponderea cursurilor în formarea studenţilor e diferită?
T.T.: – Modernizarea actelor didactice se poate realiza prin acreditarea unor noi specializări cu predare într-o limbă de circulaţie internaţională; corelarea programelor de studii de licenţă şi masterat cu nevoile mediului de afaceri.
C.L.C.: – Propun deja, în proiectul meu managerial, declanşarea unei discuţii, la nivelul întregii comunităţi academice, pe această temă. Creditarea cu 5 a tuturor cursurilor din UAIC creează probleme administrative şi reprezintă principalul reproş al ARACIS-ului. Recunosc că există atât argumente, cât şi ex
emple de uniformizare a creditării în instituţia universitară. Personal, cred că ar fi necesar să reevaluăm sistemul de creditare, considerând ponderea fiecărui curs în parte, dar Senatul UAIC şi Consiliul de Administraţie vor avea ultimul cuvânt.
Cercetarea, o prioritate
7EST: – Ce politici va adopta echipa de conducere pentru a asigura parteneriate didactice şi de cercetare cu universităţi din ţară şi din Europa?
T.T: – Crearea de Centre de inovare este una dintre responsabilităţile învăţământului superior românesc pentru realizarea obiectivelor din Strategia Europa 2020.
C.L.C.: – Voi avea o politică de deschidere. Aceste aspecte de colaborare externă sunt detaliate în programul meu intitulat „Universitatea ca societate deschisă“. Exemplul Facultăţii de Litere din Iaşi este elocvent. La ultimele statistici naţionale, apăream în lotul fruntaş al instituţiilor cu cele mai multe parteneriate academice externe!
7EST: – Prin ce măsuri concrete va fi stimulată activitatea de cercetare în UAIC? Ce va face echipa de conducere pentru a îmbunătăţi accesul la resurse electronice internaţionale, în condiţiile în care UAIC are un acces modest la infrastructura de acest tip?
T.T.: – Voi lua măsuri de stimulare a cercetării prin dezvoltarea unui Centru de inovare şi transfer de know-how; întocmirea unui proiect investiţional pentru realizarea unei facilităţi pluridisciplinare capabile să asigure trasabilitatea rezultatelor cercetărilor spre activitatea economic, precum asigurarea legăturii continue dintre activitatea de cercetare şi mediul socio-economic.
C.L.C.: – Cercetarea rămâne criteriul principal de evaluare a mediului universitar. Ca atare, în ea trebuie investit inteligent şi constant (în publicaţiile proprii ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, pentru creşterea prestigiului lor şi a cotaţiei academice, dar şi în conferinţe, simpozioane, prelegeri). Performanţa în cercetare trebuie, fără îndoială, răsplătită (granturi interne, premii, bonus-uri financiare etc.). În aceeaşi direcţie, accesul la resurse electronice internaţionale trebuie accentuat.
Cum să ne impunem pe plan extern
7EST: – Ce va face echipa de conducere pentru a favoriza organizarea la Iaşi a unor evenimente ştiinţifice de real ecou în plan internaţional? Prin ce măsuri se vor stimula?
T.T.: – Preocuparea de a transforma Universitatea într-un partener strategic pentru comunitatea pe care o deserveşte este obiectivul central al programului managerial. Consider că este una dintre misiunile Universităţii să se implice în proiecte, care asigură intervenţii socio-economice sau culturale care ţin de viaţa comunităţii locale, cât şi în relaţii de parteneriat cu administraţia locală, instituţii de planificare regională şi mediul de afaceri. Într-o sinteză a modelelor de dezvoltare economică a oraşelor post-industriale, mediul universitar joacă un rol semnificativ, într-o matrice de dezvoltare a unei economii bazate pe cunoaştere. Într-un astfel de model de dezvoltare, comunitatea academică din Iaşi, într-un parteneriat cu instituţii locale şi regionale şi cu mediul de afaceri, poate furniza input-ul necesar la nivel de cercetare şi transfer tehnologic, precum şi resursa umană pregătită pentru dezvoltarea industriilor creative.
C.L.C.: – Universitatea este creator de ştiinţă şi cultură, nu numai participant la derularea lor. Personal, nu am abilităţi politice şi, indubitabil, nu sunt expert în economie. În privinţa activităţii ştiinţifice şi culturale a Universităţii „Cuza” însă nu mă tem să promit o implicare totală a mea. Sunt universitar, cu tot ceea ce implică această calitate, aşa cum se vede şi din activitatea mea de un sfert de secol. E singurul lucru la care mă pricep şi, de aceea, faptul de a fi universitar constituie şi singurul atu pe care l-aş avea în exercitarea eventuală a funcţiei rectorale.
Candidaţi: Relevanța internațională a lucrărilor scrise de candidați
Folosind informaţiile Google Academic, 7EST a analizat relevanţa cărţilor şi lucrărilor scrise de trei dintre candidaţii la funcţia de rector. Conform iniţiatorilor, platforma „urmăreşte să sorteze articolele în modul în care o fac cercetătorii, evaluând textul integral al fiecărui articol, autorul, publicaţia în care articolul apare şi cât de des a fost citat acesta în literatura academică.”
Tudorel Toader: 19 cărţi scrise ca prim autor sau coautor, scrise în limba română (majoritatea), engleză sau croată, toate în domeniul dreptului. În total, cărţile scrise de Tudorel Toader sunt citate de 185 de ori. Cartea cu cele mai multe citări este „Drept penal român. Partea specială“ (1994), cu 59 de citări în cărţi româneşti şi internaţionale. Urmează „Drept penal român“ (2008), cu 29 de citări, „Drept penal român. Partea specială“ (2011), cu 26 de citări.
Nicu Gavriluţă: 11 cărţi scrise ca unic autor, o carte scrisă în colaborare şi 10 cărţi coordonate, în limba română şi engleză, în domeniul sociologiei. În total, cărţile şi lucrările lui Nicu Gavriluţă sunt citate de 105 de ori. Cartea scrisă de Nicu Gavriluţă, cu cele mai multe citări, este „Antropologie socială şi culturală“, cu 18 citări în cărţi româneşti şi internaţionale.
Codrin Liviu Cuţitaru: 8 cărţi scrise ca unic autor şi 36 în colaborare, în limba română şi engleză. În total, cărţile şi lucrările scrise de Codrin Liviu Cuţitaru sunt citate de 3 de ori. Cartea scrisă de Codrin Liviu Cuţitaru, cu cele mai multe citări, este „Istoria depersonalizată“, cu 2 citări în cărţi româneşti şi internaţionale şi „Istoreme“, cu o citare.
