Creatoarea din Iaşi şi alte 15 case de modă au ratat participarea la cel mai mare târg de textile din Europa. Epopeea dezvăluie adevărata faţă a incompetenţei la nivel guvernamental. Ministerul Economiei a tărăgănat asigurarea finanţării, deşi se semnaseră contractele cu organizatorii germani. Standul României a rămas gol şi a fost înlocuit cu doar şase zile înainte de debut. Costurile sunt acoperite dintr-un fond special, prin Consiliul de Export. Pierderile de imagine sunt imense. În schimb, asociaţia condusă de Maria Grapini a beneficiat de finanţare pentru un alt târg din ianuarie, printr-o derogare specială a ministrului Economiei.
Ministerul Economiei a dat ţeapă, pe româneşte, organizatorilor Berlin Fashion Week, după şase ediţii de participare neîntreruptă a creatorilor români. Festivalul, cel mai mare târg de contractări din Europa, a început pe 14 ianuarie, iar standul României, plasat central, a fost închis şi înlocuit în ultima clipă. Ieşeanca Irina Schrotter a fost nevoită să anunţe organizatorii abia pe 8 ianuarie că deplasarea nu mai poate fi efectuată, aceasta fiind o pată mare pentru imaginea României.
Irina Schrotter dezvăluie un subiect necunoscut de marele public: cum sunt promovate exporturile României
Să iasă tot gunoiul la iveală
Scandalul e abia la început şi, odată cu această ratare, se dezgoapă tot gunoiul adunat în ultimii ani în Consiliul de Export şi în Departamentul de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei (ME). Acum se va afla totul. Irina Schrotter acuză vehement: „Ministrul Gerea pur şi simplu nu înţelege importanţa sprijinirii exporturilor. Nu înţelege că exportul este unul dintre puţinele motoare care mai funcţionează în România”.
Povestea începe în august 2013, când Consiliul de Export, organism bipartit cu reprezentanţi ai sectorului public (ME) şi ai sectorului privat, a întocmit lista cu evenimentele la care exportatorii români doreau să participe anul viitor. E o listă cu 64 de târguri în afara ţării, costurile totale fiind evaluate la 38 milioane de lei. Lista finală a fost aprobată pe 12 septembrie.
Cum s-a creat fondul pentru export
Fondul pentru promovarea exportului, aflat la dispoziţia Ministerului Economiei nu reprezintă în sine bani publici, ci are statut special, fiind constituit din impozitele firmelor care vând în afara ţării. În 2000, după criza financiară din 1999, Guvernul a desfiinţat scutirea de impozit pentru exporturi (de cinci puncte procentuale), invocând foamea de bani şi promiţând constituirea unui fond special pentru promovarea exportatorilor în afara României.
Dar pentru că fostul ministru, Varujan Vosganian a demisionat în septembrie, iar interimatul până la numirea lui Andrei Gerea a durat aproape două luni, lista târgurilor a fost aprobată de ME abia pe 29 noiembrie. „E simptomatică încetineala la nivel guvernamental”, reclamă Mihai Ionescu, co-preşedinte al Consiliului de Export, din partea sectorului privat.
Creatorii români au fost pe podiumul de la Berlin în 2012 şi au avut succes. Articolele din presa germană au fost reclamă gratuită pentru România
Gerea spune că se fură bani
Labirintul birocratic pentru participarea la Berlin a devenit apoi halucinant. Asociaţia FIT (Future in Textiles), din care face parte şi Irina Schrotter, a depus la ME nota de fundamentare, nota de oportunitate şi lista firmelor încă din 21 octombrie. S-au înscris 16 firme care îşi bazează mare parte din cifra de afaceri pe export. Câteva dintre acestea: NISSA, London Taylors, Angela Vasiliu, Glăvan, Lo Spaccio.
Între timp, vine ministrul Gerea în Consiliul de Export şi spune că din acest capitol bugetar se fură bani şi dă exemplul unui târg de la Moscova, unde s-ar fi cheltuit 60.000 de euro pe un stand de 1.200 mp. Dar nu s-a amintit participarea catastrofală la Târgul de Carte de la Paris, unde standul României a fost cotat drept cel mai urât din tot complexul expoziţional. Totul, sub atenta îndrumare a fostului preşedinte ICR, Andrei Marga.
Blocadă totală la minister
La începutul lui decembrie, în Guvern s-a aprobat bugetul naţional pe 2014, iar ministrul Gerea s-a arătat dispus să taie 10 milioane de lei din fondul pentru promovarea exportului. Din 38 de milioane s-au făcut 28 de milioane, iar costurile acţiunile au fost reduse proporţional, iar la unele s-a renunţat. Pentru Berlin Fashion Week s-a ajuns la 580.000 de lei.
Chiar şi-aşa, trebuiau realizate urgent licitaţiile pentru organizarea participării României la târgurile din ianuarie şi februarie 2014. Pe 10 decembrie, FIT solicită urgent organizarea licitaţiei. Şi vine bomba: Ministerul de Finanţe nu mai acceptă angajarea de cheltuieli în decembrie pentru anul viitor. Adică nu poţi face licitaţie dacă n-ai bani în cont. Or asta însemna că nicio campanie de deszăpezire în România nu mai poate fi licitată dinainte, sau nu se pot plăti dializele din ianuarie. “Ni s-a spus: dacă nu sunt bani în contul din Trezorerie, nu putem face nimic. Ne-am arătat dispuşi să aducem noi banii şi să-i recuperăm ulterior, dar ni s-a spus că nu e legal”, explică Mihai Lupu, directorul executiv al FIT.
Aici au urcat pe podium, în văzul întregii lumi, câţiva dintre cei mai talentaţi designeri din România
Pe 8 ianuarie totul cade
Toată luna decembrie, s-a stat pe capul ministrului Gerea să dea derogare, dar acesta a refuzat. “Toată această împotrivire e suspectă, ori e nepăsare, ori rea-voinţă. Am cerut un răspuns oficial, în scris, de la ministru, dar nu l-am primit nici până în ziua de azi”, mai spun cei de la FIT. Până pe 24 decembrie, la prânz, s-a stat la uşa ministrului, fără niciun succes. “Ne vedem în ianuarie”, a fost mesajul acestuia.
Or prima zi de lucru la stat a fost pe 6 ianuarie. Iar Berlin Fahion Week începea pe 14 ianuarie. Antreprenorii germani au construit standul României pe încredere, cheltuind câteva zeci de mii de euro. “Era absolut superb, cu o suprapunere între cerul Bucureştiului şi cerul Berlinului, cu profilul mai multor clădiri reprezentative pentru cele două capitale”, afirmă reprezentantul FIT.
Pe 7 ianuarie era clar că nu se mai poate organiza nicio licitaţie. Anunţul trebuia urcat pe SEAP, unde să stea 7 zile, urmau 5 zile pentru eventuale contestaţii şi alte 3 zile pentru semnarea contractului. La organizarea deplasărilor concurează marile agenţii de turism sau firmele de creare de evenimente, care încearcă să se încadreze în bugetul propus, primind un comision de 6%. Ei fac rezervările, angajează camioanele de transport etc.
Pe 8 ianuarie, Irina Schrotter anunţă oficial partenerii germani că România nu mai poate participa. “A fost cumplit, i-am pus, pe româneşte, într-o situaţie de rahat. Nu vreţi să ştiţi ce cred acum despre noi, pentru că aici e implicat inclusiv Guvernul. E o probă de neseriozitate dată chiar în capitala Germaniei”,
a concluzionat Mihai Lupu, director executiv FIT. Punct final.
Pentru Grapini se poate
Dar cu o mare paranteză. Tot la începutul lui ianuarie (8-10 a lunii) a avut loc Târgul de Textile de la Frankfurt – HEIM Textil, destinat producătorilor de materii prime. La acest târg şi-a anunţat participarea FEPAIUS, asociaţia patronală a cărei preşedinte a fost până de curând Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri.
Aflată în aceeaşi situaţie ca şi FIT, cealaltă asociaţie patronală, FEPAIUS a primit totuşi finanţare de la Ministerul Economiei. Cum? Printr-o derogare excepţională. S-au găsit fonduri în contul de la Trezorerie, iar pe 19 decembire s-a organizat licitaţia pentru angajarea fondurilor, în valoare de 280.000 de lei.
Stupoare: nu se prezintă nimeni, pentru că suma a fost considerată prea mică de către agenţiile interesate. Urmarea: ministrul Gerea semnează o derogare, prin care suma se suplimentează la 315.000 de lei, iar licitaţia se poate relua mai devreme decât termenul legal de 7 zile. Licitaţia s-a ţinut pe 24 decembrie, în Ajun, s-a adjudecat şi asociaţia patronală a ministrului Grapini a putut merge la Frankfurt. “La ei s-a putut, la noi nu, e revoltător”, afirmă reprezentantul FIT.
Maria Grapini administrează personal un fond de promovare a exporturilor în valoare de 75 milioane de lei. Anul trecut nu a cheltuit toată suma, iar anul acesta nu i s-a tăiat niciun leu.
Ministerul nu răspunde
Întrebat de ce s-a ratat participarea la Berlin Fashion Week, Radu Zaharia, şeful departamentului Comerţ Exterior din cadrul ME a fost scurt: “Din păcate, o listă de motive obiective a făcut imposibil acest lucru. Dar pentru un răspuns complet adresaţi-vă Biroului de Presă”. Am sunat o zi întreagă la şefa Biroului, Cerasela Pătrăşcanu, care ne-a închis telefonul în trei rânduri. I-am trimis SMS cu precizarea temei, iar în cele din urmă am formulat un mail cu câteva întrebări la care încă nu am primit răspunsul. Vom reveni cu acesta.
Am sunat şi la secretarul de stat Virgil Daniel Popescu, co-preşedinte al Consiliului de Export, dar ne-a respins apelul. Ne-a răspuns celălalt co-preşedinte, Mihai Ionescu, reprezentând sectorul privat. Răspunsul său e fără echivoc: “Şi-au bătut joc, o atitudine dincolo de orice limită. O lipsă totală de sprijin a exportatorilor români, nu e doar cazul Berlin, sunt mai multe târguri. Acolo se întâlneşte cererea cu oferta, iar noi lipsim. Incompetenţă crasă. Unii miniştri nu înţeleg şi ajung să fie schimbaţi, dar până atunci România pierde”.
Berlin, cel mai mare târg din Europa, cu 30.000 de contractori
Ce înseamnă de fapt Berlin Fashion Week pentru România? “Este cel mai mare eveniment din Europa, cu contractări ce depăşesc târgul de la Paris. Vin 3.000 de branduri casual din toată lumea şi 600 de branduri up-market şi premium. În cele cinci participări, România şi-a făcut un renume foarte bun. Ca să fie clar, se cheltuie 170.000 de euro, iar în primul an am făcut contracte de 300.000 de euro. În ianuarie 2013, am ajuns la 1,2 milioane de euro, deci participarea nu e un moft, firmele chiar fac bani, iar în modă se trăieşte din export”, precizează Mihai Lupu.
La Berlin vin 30.000 de buy-eri (firme contractante), din Patagonia până în Vietnam şi din Laponia până în Tanzania. “Noi am trimis oferte la 1.000 de cumpărători, cataloage care au costat, şi am primit confirmări de la 500”, mai spune reprezentantul FIT.
Cele 16 firme româneşti, creatori de renume, au cheltuit între 20.000 şi 30.000 de euro pe crearea colecţiilor, formate din circa 100 de piese. “Suntem foarte bine văzuţi pe zona premium, pentru că avem manufactură de foarte bună calitate la un preţ competitiv”, spune expertul. FIT va da ministerul în judecată şi va cere despăgubiri. Deficitul de imagine este însă irecuperabil.
Irina Schrotter: „La minister se protejează doar propriul interes”
Irina Schrotter cere satisfacţie şi e dispusă să meargă până la capăt. “Ministerul Economiei a ajuns să fie o instituţie care nu are ca scop sprijinirea iniţiativelor care creează plus-valoare şi plus de imagine pentru România, ci urmăreşte doar susţinerea doar programelor care îi îndestulează pe unii dintre cei care conduc aceste structuri. Nu mă refer la ministru, ci la departamentele care exclud tot ce este performant şi protejează doar propriul interes”.
Creatoarea de modă din Iaşi spune că toate contractele angajate la Berlin au avut aprobarea semnată de ministrul Economiei. “Faptul că nu şi-a respectat obligaţiile ne face să ne adresăm instanţelor. Penalităţile sunt mai mari decât costurile iniţiale, ceea ce face de neînţeles atitudinea ministrului”.
Referitor la avantajele de care a beneficiat FEPAIUS, Irina Schrotter nu a ezitat să răspundă: “Doamna Maria Grapini este beneficiară permanentă de favoruri ministeriale. Pentru Berlin Fashion Week au fost interdicţii, în timp ce pentru alte târguri s-au dat derogări”.
Datorii mari faţă de organizatorii de târguri
Grav este că ME are datorii de 6 milioane de lei la organizatorii de evenimente, unele sume datând din noiembrie 2012. “Nu mai e afacere, comisionul e de doar 6%, or mai bine pui banii la bancă şi ai 4,5% dobândă în euro”, spune directorul executiv de la FIT.
Se loveşte în singurul motor al economiei
Exporturile din România sunt singurul sector care a mers în criză. Ponderea a ajuns la 36% din PIB, iar creşterile anuale au fost cu două cifre, în 2012 fiind de 12% şi marcând o creştere a PIB-ului cu 3 procente.
Şi totuşi, birocraţii din Guvern tratează târgurile din exterior ca pe un moft.
