Poate nu ştiaţi, ori aţi uitat : Romînia a fost cîndva o Brazilie a handbalului, fiind de mai multe ori campioană mondială. Şi a avut un Messi al jocului pe semicerc – Cristian Gaţu, omul care dădea gol cu spatele la poartă. Asta ca să nu pomenim şi alte nume grele, respectate în toată lumea civilizată a sportului : Gruia, Licu, Penu şi mulţi, mulţi alţii.
Cu un asemenea pedigri glorios, ai zice că la Iaşi ( capitala Moldovei, cum ar veni ), se joacă handbal în condiţii măcar decente. Aiurea … Zilele trecute, un om care ştie handbalul ca pe evanghelii povestea, plin de indignare mîhnită, cum arată un tricou de la echipa tîrgului bahluiez : în faţă, o bucată de leucoplast acoperă numele autorităţilor locale, fiindcă de la sponsorul lăudat echipa s-a ales cu salariile neplătite de cîteva luni. Iar bani de tricouri noi nu-s. În spate, leucoplastul acoperă numele unui jucător vechi, al cărui tricou e purtat acum de un alt jucător. Din aceleaşi motive de sărăcie cruntă. Africa cu aromă de UE …
Penibilă situaţie. Mai ales pentru cei care îşi amintesc că preşedintele secţiei de handbal a fost, multă vreme, vechiul politruc pesedist Mihai Gabriel Popescu, cel care a stat destul timp şi într-un fotoliu călduţ, de şef, pe la Consiliul Judeţean. Da, numai că politrucii, de orice culoare ar fi ei, stau lîngă robinet doar cît timp curg banii de la bugetul public. Cînd mierea s-a teminat, muştele politice o şterg din peisaj, cu lăcrămi de crocodil, lăsînd locul fraierilor de sacrificiu din categoria ” manta de vremea rea „.
Odată cu muştele politice se dau deoparte şi muştele sportive, care au supt cu hărnicie cînd erau bani, dar care, cînd ţeava e goală, preferă să fie doar băgători de seamă. Sau şefi de tur la moara de vînt. Ori mută-vînt-şi-aduce-ploaie.
A zis cineva ” Cornel Bădulescu ” ? Mda, nu-i chiar simplu să îmbătrîneşti decent. Nu, n-am zis ” Leonida Antohi „. Am zis doar ” Africa, leucoplast vestimentar, oameni de cîrpă „. Restul e tăcere. Şi mult, mult glod. Glod uman.
Lucian Postu
