Oamenii din tribul Raute sunt o comunitate de vânători-culegători şi mănâncă maimuţe langur şi macac, o alegere controversată în Nepal, ţară dominată de hinduşi, unde maimuţele sunt considerate a fi reîncarnarea zeului Hanuman. Locuiesc departe de alte sate, ascunşi în pădure sau pe malurile râurilor, dar oferă localnicilor diverse obiecte lucrate în lemn pentru a obţine cereale şi legume. Câţiva dintre membri au cunoştinţe de bază despre societatea modernă. Unii şefi de trib sunt destul de informaţi despre politica Nepalului, de la persoanele cu care intră în contact.
Aborigenii sunt extrem de precauţi când vine vorba de străini şi nimeni nu are voie să doarmă alături de ei în tabără sau să îi însoţească la vânătoare.
Bărbaţi şi băieţi în hainele lor tradiţionale, în care vânează FOTO Jan Møller Hansen/ Facebook
„Mi-au spus că nu pot vizita Raute fără a oferi ceva comunităţii. Asta ţine mai mult de reciprocitate: oferi pentru a primi“, povesteşte fotograful.
În timpul vizitei sale, Jan a fost nevoit să negocieze de mai multe ori, ceea ce a transformat acest proiect fotografic în cea mai scumpă expediţie a sa. A oferit, aşadar, şase pachete de ţigări, două pachete mari de tutun, portocale, 55 de bonete, o cutie de biscuiţi, un cocoş şi bani pentru achiziţionarea a cinci capre.
„Membrii tribului Raute îşi doresc să se înţeleagă bine cu toată lumea, dar se tem să-şi lase copiii să meargă la şcoală sau să se stabilească în sate“, a povestit fotograful danez.
Au propria identitate etnică, dar au devenit parte a unei clase sociale stigmatizate.
„Oamenii din Raute pretind că au strămoşi regali. Acesta este modul lor de a respinge eforturile sătenilor de a-i convinge să li se alăture. Tot ceea ce obţin din pădure, din sate ori din pieţe împart cu ceilalţi membri ai grupului. Nu strâng niciun fel de bogăţii sau proprietăţi. Posedă atât cât pot căra în spate de la o tabără la alta“, susţine fotograful Jan Møller Hansen.
FOTO Jan Møller Hansen/ Facebook
În peregrenările lor, nomazii se confruntă cu tot felul de pericole, de la defrişări, nesiguranţa apei şi declinul biodiversităţii la procesul de colonizare impus de guvernul Nepalului. În ciuda acestor încercări, oamenii Raute nu au niciun interes de a interacţiona cu lumea exterioară sau de a adopta cea mai răspândită religie din Nepal – hinduismul.
Tribul respectă alte religii şi credinţe, dar preferă să-şi păstreze propria cultură şi identitate şi nu vrea să fie integrat în scoietatea nepaleză. Aborigenii cred într-un zeu-soare, cunoscut sub numele de Berh (care reprezintă eternitatea), şi se consideră a fi copiii lui, iar despre stele spun că reprezintă templele zeului.
Vorbesc o limbă a lor, numită Kamchi, iar Jan a fost uimit de anduranţa lor şi de dăruirea de neclintit pentru stilul lor de viaţă.
„Peste tot în lume asistăm la dispariţia indigenilor şi a culturii lor. Pierdem diversitatea culturală când oameni unici şi plini de culoare, religii, credinţe şi tradiţii dispar. Sper doar că oamenii apreciază că putem fi diferiţi şi că putem duce vieţi diferite. Pentru unii, asta încă e posibil. Este dur şi aspru stilul de viaţă adoptat de Raute şi nu vreau să romanţez sau să ignor provocările cu care se confruntă zi de zi, dar respectul pentru oamenii şi culturile diferite este important. Asta vreau să le transmit celor care îmi văd imaginile“
Când Jan a vizitat grupul, la începutul anului, rămăseseră 156 de nomazi.
Femei împodobite cu mărgele şi îmbrăcate în materiale florale, având la şold ceea ce par a fi arme
Pentru că migrează la altitudini între 300 şi 3.000 de metri, oamenii Raute îşi aleg locul în funcţie de anotimpuri: stau la altitudini mari în timpul sezonului musonic şi coboară în padurile subtropicale în timpul iernilor uscate.
Precipitaţiile neregulate au un efect negativ asupra recoltelor lor, în timp ce numărul maimuţelor pe care le vânează este în scădere. Lipsa de vitamine şi de proteine din dieta tribului Raute se reflectă în numărul crescut de decese în rândul bebeluşilor.
Guvernul nepalez şi ONG-urile le-au oferit parcele de teren pe care să se stabilească şi să le cultive, dar şi acces la educaţie pentru copii. Însă propunerile au fost respinse de tribul care preferă o existenţă nomadă pentru a se bucura de libertate şi de legătura lor profundă cu natura.
FOTO Jan Møller Hansen / Facebook
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
