Și uite așa, social media și-a mai trecut un trofeu la insectar. După revoluții portocalii, maidane și niște alegeri prezidențiale de la noi, recentul referendum dat la spate s-a proptit pe panoplia cu succese a platformelor de socializare, unde găsim de toate.
De la tâmpiți până la analiști, ultimii într-un număr îngrijorător de mare și cu pretenții de mama Omida, aripa modernă.
Castana cam fierbinte a rezultatului este aruncată de colo-colo, politicul încearcă să scape de ea, bisericii nu-i place deloc, ca să nu mai spunem de cefepiști și alți asemenea ce nu au avut încă capacitatea de a-și formula un răspuns coerent și corect asupra evenimentului pomenit.
Sunt două judecăți care se impun când e vorba de rezultat. Unu. Procentele contează când e vorba de validare. N-ai 30%, adio și n-am cuvinte, ghinion. Doi. Numărul real de votanți, însă, spune multe. Cele trei milioane (aproximativ) nu este electoratul vreunui partid anume ori al societății civile. Este un amestec de opinii exprimate cu tot atâtea rădăcini.
Găsim o parte care au votat că așa a zis părintele, ori domnu cutare, ori cumătru care citește internetu, o altă parte care s-a conformat unui curent spontan, o alta care a luat de bună zicerea oficială și au ținut să se exprime că ei sunt pro. Să mai amintim o secțiune strașnic tulburată la enunțurile despre viitorul homosexual al tinerilor ce încă nu merg la școală. Ar mai putea fi cei cu frică–n sân că le taie ajutorul social, dacă nu votează, plus membri zeloși care, dacă a mers șefu’ (să trăiți!), au mers și ei, cu toate că-i doare-n trei litere despre cine și cum se manifestă în capitolul cu eticheta 18+.
Nu știu dacă am arătat Europei ceva cu votul din cele două zile și conformismul la așa zisele valori democratice nu ne va băga-n Shengen. Să mai fie încă vreo două din astea și tot nu scăpăm de urecheala CE, mai cu seamă când e vorba de legi.
Biserica e tristă și n-ar trebui să fie, pentru că are încă trecere destulă și la ce campanie au făcut, rezultatul obținut e foarte mare. Lipsa unei unități a mesajului și a exprimări în favoarea improvizației angajaților ce țin liturghii și spovedesc deopotrivă oameni mari și pulime n-avea cum să miște masele.
Probabil s-a mizat pe greutatea cuvântului preoților în societate, dar cum să aibe așa ceva, când pe facebook biserica e făcută țăndări ca să nu mai pomenim de polemica cu catedrala din capitală. Plus de asta, la un mesaj atât de dezlânat și rău poziționat în timp, misiunea opozanților a fost banală. Cu răspunsuri rapide, la limita temei generale, zicerile pro erau contrate cu referiri la #rezist, la procesele lui Dragnea, au mai fost și câteva din filme, mici scenarii etc.
Așa că,la balamucul de mesaje pro a venit alt balamuc de mesaje contra, un melanj perfect să anuleze și cel mai sfios efort de a înțelege unde e adevărul. Și toată trebușoara asta, a păpat câteva zeci de milioane, în condițiile în care la nivel macro, nu suntem în postura de a ne aprinde trabucul cu o bancnotă de o sută de parai. Dă cineva socoteală?
Văru
