Scandalul politic este la cele mai înalte cote în aceste zile. Președintele Klaus Iohannis este hotărât să folosească fiecare atribuție constituțională pe care o deține pentru a pune frâu Guvernului PSD–ALDE, iar Majoritatea nu face nici un secret că uzează de toate puterile ei pentru a-l șicana serios pe președinte. Din ciocnirea asta nu câștigă nimeni… iar țara pare a se transforma într-un câmp de bătălie la care românii sunt doar niște spectatori.
Vezi și: Cum îi afectează pe români ordinul semnat de Trump – se SCHIMBĂ regulile pentru viza de SUA
Bugetul de stat pe 2017 este blocat în acest moment. Președintele a convocat CAST-ul abia marți pentru a da acel aviz fără de care nu se poate. Nu contează dacă el este pozitiv sau negativ, dar dacă nu există Bugetul nu poate fi adoptat. Și aici intervine și prima mare piedică pentru Majoritate – deciziile în CSAT se iau doar prin consens și deci dacă un singur membru se opune atunci nu sa poate lua o decizie, asta dacă se va ajunge la un vot și președintele care conduce ședința nu va insista că nu se va lua nici o decizie până la rezolvarea doleanțelor sale – bani mai mulți la servicii și la Administrația Prezidențială.
De partea lor cei din Majoritate invoca precedentele când avizul CSAT s-ar fi dat chiar și după ce Bugetul de stat trecuse de votul Parlamentului. S-a întâmplat în anii trecuți. Ce nu spune Coaliția și liderii ei e că draftul Bugetului a fost transmis către președinte abia cu o oră înainte ca el să fie discutat în Guvern, în timp ce altor instituții – Consiliul Economic și Social (CES) sau Consiliul Legislativ (CL) – de la care era nevoie tot de avize conforme documentul le fusese trimis chiar și cu 24 de ore înainte.
Asistăm așadar la un război total. Numai că președintele Klaus Iohannis are ceva mai multe arme în aceste lupte și dacă NU se merge pe o mediere, la o negociere între Palate s-ar putea ajunge la adoptarea Bugetului pe 2017 undeva prin Martie 2017. Iată de ce:
Să spunem că până la urmă se va forța un vot în CSAT și va veni un aviz (nu contează dacă pozitiv sau negativ) care să dea posibilitatea Guvernului să adopte Hotărârea și să trimită Proiectul Bugetului pe 2017 și Proiectul Bugetului privind asigurările sociale pe 2017 în Parlament. La adăpostul majorității cele două legi ar putea fi trecute într-o săptămână prin Parlament. Trecem peste faptul că Opoziția s-ar putea prevala de dreptul să atace la Curtea Constituțională cele două legi și să întârzie cu cel puțin 2 săptămâni adoptarea lor și ne uităm la ce ar putea face președintele:
1.Retrimiterea legilor la Parlament pentru Reexaminare: Potrivit Constituției României președintele are timp 20 de zile lucrătoare în care poate promulga o lege. Ar putea sta deci 20 de zile să o examineze și apoi pentru că între timp nu se va fi rezolva nimic din doleanțele sale să le retrimită la Parlament pentru reexaminare (poate doar să o promulge pe cea a Asigurărilor sociale pentru a nu se spune că împiedică plata pensiilor și a altor beneficii sociale).
2.Atacarea la Curtea Constituțională: Cum Coaliția PSD+ALDE e foarte puternică în Parlament și pe fondul unei bune mobilizări există posibilitatea ca Legea Bugetului să îi parvină președintelui din nou la promulgare (a II-a oară nu o mai poate refuza potrivit Constituției) în maxim o săptămână. Doar că președintele poate uza, așa cum a făcut-o și în Cazul Legii cu 102 taxe, de dreptul de a contesta la Curtea Constituțională (CCR) legea retrimisă lui. Asta ar mai întârzia iar cu cel puțin 2 săptămâni legea și iată cum se ajunge deja bine în Luna Martie.
3.Promulgarea: În cel mai bun caz pentru majoritatea judecătorii CCR vor respinge solicitarea președintelui și o vor retrimite la promulgare. Din nou președintele va avea la dispoziție 20 de zile lucrătoare pentru a o promulga – așa ajungem spre Luna Aprilie.
Vezi și: Informații contradictorii despre starea de sănătate a președintelui sirian Bashar al-Assad
În tot acest timp țara va funcționa în baza unei treimi din Bugetului anului 2016 și există toate șansele ca imediat după promulgare Bugetul să sufere și prima rectificare deoarece baza de la care să se fi plecat în alcătuirea lui să se fi schimbat între timp.
