RFKI Comercial și Jad Group au contestat în instanță modul în care au fost deposedate de o hală de 10.000 de metri pătrați situată pe platforma de la Terom. Cele două societăți au intentat mai multe procese creditorului Varom Trading și executorului judecătoresc BEJ Dominte&Asociații, care a făcut vânzarea imobilului mai sus amintit. Pe 4 iulie va avea loc la Judecătoria Iași primul termen al procesului în care RFKI a cerut magistraților să constate nulitatea procesului-verbal de licitație din data de 14 aprilie 2017, emis la BEJ Dominte&Asociații, prin care o hală de 10.000 mp de pe platforma Terom a a fost vândută către omul de afaceri Țibu Gabriel pentru 500.000 de euro și, în același timp, anularea tuturor actelor de executare silită întocmite de executor întrucât acestea ar fi nelegale. Apărătorii celor de la RFKI au arătat în cererea de chemare în judecată că pentru imobilul respectiv exista o sarcină, respectiv un sechestru asigurator instituit de DIICOT, motiv pentru care executorul nu avea dreptul să facă vânzarea halei de pe platforma Terom.
“Erorile materiale au fost strecurate cu bună-știință. O bătaie de joc”
RFKI își motivează cererea și pe existența mai multor erori de procedură care au viciat procedura de executare silită.
“Societatea noastră, prin reprezentant legal Ali Assani, a refuzat semnarea procesului-verbal de licitație deoarece s-a respins amânarea acesteia întrucât nu s-a dovedit existența la dosar a unei cereri exprese de ținere a celei de a 3-a etape a licitației solicitate de creditorul Varom Trading. Acest proces-verbal s-a comunicat ulterior prin poștă semnat de executorul judecătoresc și de participanții la licitație. Considerăm lovită de nulitate absolută această notare deoarece nu s-a comunicat și de către noi înștiințarea de efectuare a îndreptării erorii materiale. Precizăm că erorile materiale strecurate în actele îndeplinite de executorii judecătorești cu prilejul redactării lor vizează doar pe cele care nu afectează legalitatea și temeinicia acestora și se fac întotdeauna cu citarea părților. Imobilul cu pricina a fost evaluat la suma de 16.170.000 de lei și s-a vândut cu numai 2.260.000 lei. La un calcul sumar se poate observa că, la un procent de 20% din valoarea de evaluare ar rezulta o sumă de 3.234.000 lei, cu peste un milion de lei față de prețul cu care s-a vândut și care ar fi fost rezonabil și serios”, susțin reprezentanții RFKI Comercial, în contestația adresată magistraților ieșeni.
Nicu SAMSON
