Judecătorii Tribunalului Iaşi au dispus dizolvarea societăţii şi notificarea deschiderii procedurii de faliment. Soluţia nu este definitivă. Respingerea dosarului este echivalentă cu falimentul. Datoriile regiei sunt de 190 de milioane de lei. Este incert ce va fi mâine cu transportul public în oraş.
Subiectul RATP Iași a fost dezbătut și în cadrul conferinței de presă susținută de primarul interimar Mihai Chirica miercuri, 30 martie 2016. Declarația privind falimentul Regiei Autonome de Transport Public Iași poate fi vizionată începând cu minutul 8:40.
Judecătorii au respins dosarul de reorganizare al RATP Iaşi. La acest moment, datoriile regiei sunt de 244 de milioane de lei, ANAF-ul având de recuperat 172 milioane de lei şi Primăria, 69 milioane de lei.
„Falimentul RATP înseamnă că regia se desfiinţează. În perioada imediat următoare, Primăria este obligată să găsească o soluţie pentru traseele pe care le are în proprietate. Ori le atribuie direct societăţii de transport pe care a înfiinţat-o, ori le scoate la licitaţie, urmând să fie preluate de alţi operatori”, a explicat pentru 7EST Vasile Toma, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Transportatorilor de Persoane Iaşi.
Citeşte şi EXCLUSIV. Banii RATP s-au dus în buzunarul lui Pușcașu: Unistil, profit uriaș pe traseul 27
Conducerea RATP Iaşi nu a putut fi contactată pentru detalii legate de noul stadiu al regiei. Printre cei care trebuie să-şi recupereze bani de la RATP se numără statul român – 172 de milioane de lei, Spitalul Sfântul Spiridon, Spitalul Clinic CF, Apa Vital, ANRSC, Primăria, Veolia, EON. Până şi Unistil are de recuperat 40.000 de lei de la RATP.
Socialism = Faliment
Începutul dezastrului s-a profilat începând cu 2007, când RATEC și SC Autobuzul s-au reunificat într-o singură regie, RATP, iar primarul de-atunci, Gheorghe Nichita, își pregătea deja realegerea din 2008. Atunci erau 190.000 de abonamente gratuite pentru pensionari, dar în numai câțiva ani se va ajunge la 355.000 de abonamente gratuite/an, cifră cu care Iașul bate în generozitate orice alt oraș mare din România, cu excepția Bucureștiului.
Escaladarea subvenționării transportului public a fost impresionantă: gratuitățile pentru pensionari au crescut cu 300% din 2003 până în 2013. După anul electoral 2004, cifra pensionarilor cu abonament „Liber” se dublează în doar câteva luni și crește apoi vertiginos an de an.
Drama se știe: Primăria nu și-a achitat subvențiile acordate și RATP a intrat în colaps. Însă ajungem în prezent: numărul pensionarilor care vor să circule gratis continuă să crească, iar primarul interimar Mihai Chirica a dat un mesaj clar că nu le va îngrădi, cel puțin nu în an electoral. Suma anuală ce trebuie plătită de Primărie se apropie de 25 milioane de lei. Dacă mai puțini pensionari ar primi gratuități, ar rămâne bani pentru investiții, autobuze noi, de exemplu.
E un concept social-democrat, protecționist, care se perpetuează în Iași – toată lumea merge gratis, dar RATP abia se târâie. Ca în orice formă de socialism, unii sunt „mai egali ca alții” și aici intră în scenă Vasile Pușcașu, patronul Unistil, companie care a concesionat, pe ușa din dos, trasee de la RATP și care a primit, de asemenea, deconturi pe gratuități: circa 130.000 de lei/lună. În timp ce RATP se sufoca cu 163 milioane de lei datorii la stat, Unistil se prezenta la masa credală cu o cifră modică: 45.000 de lei. Adică a primit tot ce a facturat în ultimul deceniu, mai puțin un mizilic.
În 2004, în conformitate cu filozofia social-democrată, Consiliul Local a acordat gratuitate pe transportul public tuturor pensionarilor peste 65 de ani, indiferent de cuantumul pensiei. Lor li s-au adăugat aproximativ 6.000 de persoane cu handicap, veterani de război, revoluţionari. În total, RATP Iaşi eliberează lunar aproximativ 45.000 de libere pe transportul în comun, din care 35.000 sunt pentru pensionarii de peste 65 de ani, pe toate liniile. Lunar, valoarea decontărilor ar fi trebuit să fie de aproximativ 2,1 milioane de lei, adică o valoare totală de aproximativ 24 milioane de lei pe an.
Zece ani spre dezastru
Dar Primăria a achitat tot timpul mai puțin, apărând drama. Cifrele plăților anuale, intrate în posesia 7EST, explică dezastrul. În 2008, s-au plătit 14,18 milioane de lei, deficit de aproximativ 8 milioane de lei. În 2009, ca să acopere gaura, Primăria a crescut plățile la 26,9 milioane de lei, compensând însă doar 2-3 milioane de lei din deficitul din anul anterior.
În 2010, plățile scad din nou la 19 milioane de lei, iarăși RATP intrând în vrie și gaura se mărea la 10-15 milioane de lei, pe ultimii doi ani.
În 2011, se plătesc circa 25 milioane de lei, acoperind o mică pierdere din anii anteriori, iar în 2012, deconturile pe gratuități scad dramatic la 15,2 milioane de lei. Gara RATP ajunge de la 30 milioane de lei și se încarcă cu penalizări uriașe la ANAF.
În 2013, se achită 23,67 milioane de lei, abia atingându-se valoarea anuală a subvențiilor. În acest moment, RATP era deja condamnată și în scurt timp intră în insolvență, cu datorii de 244 milioane de lei, din care 70% reprezentau penalizările.
Pe acest fond, în 2014 reîncep plățile la zi a subvențiilor și o eșalonare a datoriilor din urmă întinsă până în 2018. Bugetul actual al Iașului este afectat acum de aceste datorii, acumulate în contul „liberelor” pentru pensionari.
În toată această perioadă, „liberele” acordate de Unistil, societatea privată deținută de Vasile Pușcașu, însumau 210.000 de lei, conform negocierilor avute cu RATP. Nu există documente oficiale puse la dispoziția 7EST privind modul de calcul al acestor gratuități, calculându-se 4.500 de abonamente din totalul de 45.000 eliberate în oraș.
Conform declarațiilor directorului Ghercă, Unistil primea lunar câte o tranșă de 130.000 de lei din decontările pentru pensionari. ”Era mai puțin decât se convenise”, afirmă acesta.
Ciudat însă, Pușcașu n-a făcut scandal, iar la insolvența RATP s-a înscris la masa credală cu doar 45.000 de lei, o parte din ultima factură pe care o emisese. În lipsa transparenței administrative, nu știm câți bani efectiv a încasat Unistil în anii de restriște.
Nebuloasa financiară în care se află transportul public e constituită din contracte la mica înțelegere, opacitatea deciziilor, calculul
nerealist al subvențiilor.
Primăria a juns cu datoriile pentru liberele pensionarilor la nivelul lui august 2015. Municipalitatea plăteşte lunar o sumă mai mare decât cea destinată decontării la zi – 2,1 milioane de lei – pentru a acoperi datoriile din urmă.
Soluţia Tribunalului pe scurt prezentată pe portalul Tribunalului Iaşi:
„Solutia pe scurt: Admite contestaţia formulata de creditorul Directia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi împotriva Hotărârii adunării creditorilor debitoarei RATP din 10.02.2016 şi în consecinţă : Infirmă planul de reorganizare judiciară a debitorului REGIA AUTONOMA DE TRANSPORT PUBLIC (RATP ) , propus de debitor prin administrator special. In temeiul disp art 145 alin 1 lit B din Legea nr. 85/2014, dispune începerea procedurii generale a falimentului debitorului REGIA AUTONOMA DE TRANSPORT PUBLIC (RATP ) . În temeiul dispoziţiilor art.145 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei, Desemnează in mod provizoriu in calitate de lichidator judiciar pe administratorul judiciar Capital Insol SPRL – Filiala Iasi , care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 63 din lege. În lipsa unei convenţii încheiate cu creditorii, lichidatorul judiciar va fi remunerat în baza deconturilor aprobate de judecătorul-sindic . În temeiul dispoziţiilor art.145 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 :, Dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului. Dispune notificarea deschiderii procedurii de faliment debitorului, creditorilor şi Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi, pentru efectuarea menţiunii, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Fixează termenul limită pentru depunerea cererilor de creanţă născute în cursul procedurii la 16.05.2016 . Fixează termenul limită pentru verificarea creanţelor născute în cursul procedurii, întocmirea şi publicarea tabelului suplimentar al creanţelor la 16.06.2016. Termenul limită pentru depunerea contestaţiilor la creanţele născute în cursul procedurii va fi de 7 zile de la publicarea in BPI a tabelului suplimentar de creante . Fixează termenul limită pentru întocmirea şi publicarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor la 18.07.2016. In baza disp. art. 59 alin. 3 din L.85/2014, fixeaza termen administrativ de control la data de 20.09.2016 . În temeiul art.151 din Legea nr. 85/2014 :, Dispune sigilarea bunurilor din averea debitorului, indisponibilizarea imobilelor, a părţilor sociale şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni de lichidare. Executorie. Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare”.
