Raportul, intitulat „Fighting Corruption with Con Tricks: Romania’s Assault on the Rule of Law“ (Lupta împotriva corupţiei folosind trucuri ale escrocilor: Asaltul României asupra statului de drept, n.r.), avertizează asupra existenţei unor practici similare celor din perioada comunistă. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de exemplu, scrie în comunicatul The Henry Jackson Society, este un participant activ la lupta politică şi există o corelare puternică între cei urmăriţi de DNA şi interesele celor aflaţi la putere. Politicienii sunt capabili să îşi exercite influenţa asupra DNA prin controlul pe care îl au asupra numirilor în funcţii cheie şi prin dirijarea anchetelor în care sunt implicate persoane foarte importante. Sursa citată mai precizează că există îngrijorări crescânde referitor la implicarea serviciilor secrete care, alături de DNA, ar submina independenţa justiţiei, toate aceste aspecte având ca efect slăbirea statului de drept.
Principalele concluzii ale raportului sunt:
– Existenţa îngrijorărilor că serviciile de informaţii dirijează, pe ascuns, anchetele anticorupţie. Pe de altă parte, guvernul a refuzat să investigheze acuzaţiile referitoare la infiltrarea serviciilor de informaţii în justiţie şi procuratură.
– Au existat numeroase abuzuri de proces (Folosirea abuzivă a puterii legislative, n.r.). Persoanele arestate au fost plimbate în cătuşe în faţa mass-media, rudele suspecţilor au fost ameninţate cu punerea sub acuzare, suspecţilor li s-a oferit imunitate dacă implicau pe cineva mai demn de dat la ştiri, iar probele au fost în mod sistematic eliberate către mass-media.
– Principii cruciale ale justiţiei consacrate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sunt încălcate în mod obişnuit. Acest lucru include dreptul la un proces echitabil şi la prezumţia de nevinovăţie.
Potrivit raportului citat, partenerii internaţionali ai României ar trebui să ia în considerare aceste aspecte drept o preocupare serioasă şi să ia măsuri. Raportul recomandă o serie de măsuri prin intermediul mecanismelor existente la nivelul Regatului Unit, al Uniunii Europene şi al Departamentului de Stat al SUA. În particular, Comisia Europeană ar trebui să declanşeze Mecanismul Statului de Drept, care este proiectat pentru a trata ameninţări sistemice emergente asupra statului de drept din cadrul UE, sugerează raportul. În plus, Marea Britanie ar trebui fie să reformeze, fie să înlocuiască mandatul european de arestare (European Arrest Warrant – EAW, n.r.) pentru a include garanţii mai solide pentru drepturile omului, mai propune raportul, care arată că au existat două cazuri recente în care autorităţile române au putut să utilizeze EAW pentru a întreprinde acţiuni legale motivate politic în cadrul unor instanţe britanice.
David Clark, autorul raportului, a declarat:
„Liderii Europei au fost deosebit de naivi în a accepta discursul României că eradichează corupţia, motorul român anticorupţie a devenit el însuşi o unealtă a corupţiei politice.
Există dovezi considerabile că anchetele sunt folosite pentru a victorii politice, că procurorii complotează cu guvernanţii, că judecătorii sunt influenţaţi în mod abuziv pentru a menţine ridicat numărul deciziilor de condamnare, că serviciul intern de informaţii joacă un rol, sub acoperire, în manipularea sistemului de justiţie penală, iar abuzurile de proces sunt o rutină.
Rezultatul este că standardele de bază ale drepturilor omului sunt încălcate în mod regulat, inclusiv dreptul la un proces echitabil şi la prezumţia de nevinovăţie.
Vanitatea UE la adresa României creează riscul real al infiltrării autoritarismului în timp ce alte ţări realizează că aceste campanii anticorupţie asigură o acoperire convenabilă pentru ocolirea standardelor democratice care ar trebui să unească ţările europene”.
Potrivit descrierii oficiale a societăţii, The Henry Jackson Society este un think-tank şi o forţă de modelare a politicilor înfiinţat în Cambridge, pe 11 martie 2005. El luptă pentru principiile şi alianţele care menţin societăţile libere – lucrând dincolo de frontiere şi linii de partid pentru combaterea extremismului, pentru dezvoltarea democraţiei şi a drepturilor reale ale omului şi pentru a lua atitudine într-o lume tot mai nesigură. Cercetările şi evenimentele Henry Jackson Society oferă analize cheie şi înţelegere a factorilor de decizie politică şi a mass-media.
Urmărirea unei politici externe robuste a fost una dintre preocupările centrale ale lui Henry „Scoop” Jackson (1912-1983), senator şi congresman democrat american cunoscut pentru atitudinea dură împotriva Uniunii Sovietice din timpul Războiului Rece şi un susţinător puternic al cheltuielilor masive pentru înarmare ale SUA în acea perioadă. Politic externă promovată de Jackson se bazează pe principii universale clare, cum ar fi promovare globală a statului de drept, democraţie liberală, drepturi civile, responsabilitate faţă de mediu şi economie de piaţă. Politicile occidentale de putere şi ale drepturilor omului, care mai târziu au grăbit prăbuşirea dictaturii sovietice, s-au datorat în mare parte exemplului lui Jackson, după cum susţine think-thank-ul. Aşadar, societatea consideră, prin urmare, că moştenirea lui Henry Jackson este la fel de relevantă astăzi cum şi politicile sale au fost în timpul Războiului Rece.
The Henry Jackson Society, cu sediul la Londra, susţine că nu reprezintă niciun partid sau convingere politică, dar există voci care cataloghează organizaţia drept una neoconservatoare sau promotoare a iliberalismului economic în Orientul Mijlociu.
Printre fondatorii think-tank-ului care a realizat raportul se găseşte şi Robert Kagan, un istoric, autor, columnist şi comentator de politică externă, el fiind soţul diplomatului Victoria Nuland, care serveşte drept secretar adjunct pentru afaceri europene şi eurasiatice în administraţia Barack Obama.
Patronii internaţionali ai The Henry Jackson Society pot fi găsiţi aici, iar semnatarii Declaraţiei de principii ale societăţii pot fi consultaţi aici.
