Pupăza baroului, în teiul Copoului ( sau ,, Pendula papagalului, în vîrful dealului ,, )

Sub genericul  invizibil, dar străveziu, ,, Interviuri frontale de periat dorsal ,, , o fată presupus jurnalistă de la un site bahluiez a publicat recent o bejuterie monomentală care s-ar putea numi ,, Să rîdem cu tanti Gieanina,, . Bejuterie ieșită mai degrabă din beciul cu comori al seriilor de mare suckces ,, Cașcadorii rîsului și jderului ,, sau ,, Comici cu cartofi prăjiți ai micului ecran la grătar ,, . Ori, pe scurt, ca la gară, ,, Vaaaii, da’ ci dișteaptă, frumoasă și elegantă sînteți, duamnă, scuzaț’ deranju’ … ,, .

E drept, gurnalista n-a strigat în deschidere, ca vînzătorii de popușoi fiert de pe plaja dîn Mamaia, ,, Avoocaataa, mîîinee-i gaataa, / Avem marfă cît lopata ! ,, . Fiindcă probabil s-ar fi potrivit mai bine  strigătura ,, Agramata, ca lopata  ,, . Deoarece vedeta acestui interviu iepocal, majistral și infinitezimal e așa-zisa ,, avocata Diavolului ,, – inegalabila, inextricabila, inconturnabila, imensa și imprescriptibila tanti Giiianiinnaa Pooroooșniicuuu ! Aaaplaaauzeeee !

E drept, ar trebui să ne apuce plînsul cînd astfel de pupeze kitsch și agramate ajung celebrități ale unui barou care i-a avut ca membri, cîndva, pe frații Teodoreanu, Ionel și Păstorel . Dar, fiindcă altă soluție nu-i, momental sau monumental, ci putem faci șî noi dicît sî ni rîdim oleacî ( după ce-am stuchit di trii ori în sîn, ca sî nu jisăm urît la noapti ) .

Păi cum să nu te apuce frica di nicuratu’, cînd duamna Gieanina ne spune că are pistol în dotare ? Da’ asta nu-i nimica, pe lîngă ce ne spune ea despre unul dintre cei mai periculoși infractori, celebrul Clămparu, condamnat la ani grei de pușcărie pentru trafic de femei : ., Clămparu are o parte sensibilă ,, . Care parte , duamna Gieanina nu precizează, dar ne spune că dl Clămparu e deștept și că e ,, în relații extraordinare ,, cu el . De unde se vede că și dna Gieanina e o femeie fuarte sensibilă.

Multe ne mai spune în enterviu duamna Janina. Că a cumpărat casa unui evreu căruia i-a căutat mormîntul, ca să-l sfințească. Cu aghiazmă și busuioc, probabil. Că acea casă, la un moment dat, ,, este deferită publicului, devine Ministerul Muncii ,, . Bine măcar că n-a fost conferită, ori ( duamne-ferește !) cufurită . Dar măcar așa aflăm și noi că la Iași, după ultimul răzbel mondial, a fost mutat sediul Ministerului Muncii. Sau Șuncii, principalu-i că era minister.

Duamna Gieanina ne mai spune și că țara ei preferată e India, ceea ce e logic – glasul strămoșilor bengalezi nu se pierde așa ușor. În fine, v-aș da linkul către acest munament de penibil jurnalistico-uman,  ca să ,, vă rîdeți ,, pe săturate, da’ nu vreau să fac reclamă la sub-produse, nici jurnalistice, nici de alt fel. Așa că închei modestul meu omajiu în maniera domnului avocat Păstorel Teodoreanu :

Balena-i tot mamifer,

Nu bipedă euglenă,

Dar nu sare pe cuier,

Behăind fără vreo jenă.

Iar dacă ca-n trenu’ di mai ’nainti o fost pre’ complicat, iaca, în loc de desen iesplikativ, o dedecațîie pintru duamna Janina, dîn partea lu’ fan clubu’ ,, Fane Spondilitoru’ ,, : ,, Jeanina, nu te lăsa, / Fii tare ca Pamela, / Fi’n’că lumea ieste rea, / Ie geloși pă vieața ta ! ,, . Zi-i, guristă  jurnalixtă !