Prime Kapital continuă acțiunile de promovare a proiectului Silk District, însă în spațiul public au apărut mai multe documente și informații care pun sub semnul întrebării onestitatea și intențiile investitorului. Diferențele între ceea ce se comunică public și realitate au început să devină din ce în ce mai evidente. Prime Kapital (PK) încearcă să acopere problemele din spatele tranzacției cu mai multe acțiuni de imagine. Deși PK prezintă o multitudine de detalii despre viitorul proiect, tranzacția pentru teren este departe de a fi finalizată, iar impedimentele care stau în calea acesteia par irezolvabile. 7 IAȘI vă prezintă punctele cheie care țin în loc o tranzacție de aproape 30 de milioane de euro.
Pe 30 mai 2018, între Teba Iași Industry SA și PK Ebony SRL se încheie un antecontract de vânzare cumpărare cu privire la un teren în suprafață de 10 hectare situat în Calea Chișinăului. Conform documentului, prețul tranzacției este de 30.000.000 euro, din care 28.810.200 euro plată garantată pentru teren și 1.189.800 euro pentru acoperirea eventualelor despăgubiri ce trebuie acordate chiriașilor. PK Ebony trebuie să achite prețul în două rate în condițiile stipulate în antecontract, urmând ca tranzacția să fie finalizată până la data de 31 august 2018. Însă, termenul limită a fost prelungit de două ori, noul termen limită fiind 15 octombrie 2019.
Oficial, Mihai Vasilescu, partener PK, spune că totul este în grafic, însă corespondența dintre cele două companii arată că tranzacția este în pericol de a fi anulată. Pe 9 octombrie 2018 PK trimitea către Teba o notificare prin care arăta că există nu mai puțin de șapte încălcări ale prevederilor antecontractului care fac imposibilă finalizarea tranzacției privind terenul. Printre acestea litigiile cu Ispal care afectează proprietatea asupra terenului, problemele legate de contractele cu chiriașii și nu în ultimul rând o prevedere strecurată în proiectul noului PUG care ar putea afecta integritatea proprietății.
Litigiul
După perfectarea antecontractului de vânzare, firma Ispal, chiriaș la acea vreme pe platforma de la Teba, a anunțat că va cere în instanță anularea titlului de proprietate obținut de firma prin procesul de privatizare. Prin notificarea transmisă în octombrie 2018, PK atrăgea atentia companiei Teba că terenul este grevat de două litigii promovate de Ispal SRL care sunt menționate în cartea funciara a imobilului. În cadrul unei conferințe de presa desfășurate în urmă cu o lună la sediul Teba, Mihai Vasilescu nega existența unor sarcini notate în cartea funciară a terenului. Ba mai mult, pentru a-și întări afirmațiile l-a prezentat pe șeful oficiului juridic din cadrul PK care a reconfirmat că terenul nu este grevat de sarcini. După ce 7 Iași i-a prezentat dovada notării litigiului și faptul că PK avea la cunoștință despre aceste sarcini, reprezentantul Prime Kapital a dat-o la întors, încercând să ducă în derizoriu importanța situației.
”Am făcut o confuzie la momentul respectiv. Litigiul a fost notat în cartea funciara. Existența notării este însă neimportantă în sine. Scopul unui notări este publicitatea față de terți a acelui litigiu, iar simpla notare nu înseamnă că cei care au inițiat litigiul au dreptate. Avocații au analizat acest litigiu si documentatia aferenta titlului de proprietate si au concluzionat foarte clar ca nu exista nicio cauză de nulitate a certificatului de proprietate al Teba asa cum invoca Ispal prin avocatul sau. Nici nu se putea o aberatie mai mare.”
De cealaltă parte, avocatul Dragomir Tomașeschi, cel care a promovat acțiunea de anulare a titlului de proprietate al Teba, susține că acțiunea este una legitimă și nu vizează blocarea proiectului sau pe Prime Kapital.
”Am formulat acțiune pentru anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate întrucât vorbim de o privatizare eșuată. Statul românu nu a făcut cadou terenul, ci l-a pus la dispoziție pentru desfășurarea unei activități. Cum nu se mai desfășoară vechea activitate terenul trebuie să revină statului român, respectiv Primăriei Municipiului Iași. Investitorii care vor să dezvolte acest proiect se pot asocia cu Primăria sau pot cumpăra terenul direct de la municipalitate. Acțiunea nu are scopul de a bloca proiectul Prime Kapital, ci de a opri niște așa-ziși investitori, respectiv proprietarii Teba, să pună mâna pe niște sume de bani care nu li se cuvin. Mergem până la capăt cu acțiunea.” a precizat Tomașeschi.
Ba mai mult, avocatul Tomașeschi ne-a transmis că a pregătit deja documentele pentru un nou lititgiu, fiind în procedura prealabilă atacării documentelor de urbanism emise de Primăria Iași pentru terenul de la Teba.
Banii
PK Ebony, compania care ar trebui să dezvolte proiectul Silk District, este o societate nou înființată care nu a avut activitate în 2018. Conform antecontractului, în octombrie această societate ar trebui să achite către Teba suma de 28 de milioane de euro. Dispune compania de acești bani? ”PK Ebony este compania de proiect înființată pentru dezvoltarea Silk District. Ea va fi capitalizată adecvat înaintea începerii fiecărei faze de dezvoltare și grupul nostru dispune de resursele financiare necesare în acest sens fără a fi nevoie să apelăm la terțe părți precum băncile pentru a finanța lucrările de construcție.” spune Mihai Vasilescu menționând investiții de peste jumătate de miliard de euro în ultimii ani.
Chiriașii
Conform antecontractul de vânzare, există contracte de închiriere a căror perioadă de valabilitate se întinde până în 2030. În antecontract s-au prevăzut aproape 1,2 milioane de euro pentru plata de despăgubiri acordate chiriașilor pentru a înceta contractele anticipat. Potrivit avocatului Tomașeschi, Teba a refuzat până acum să plătească despăgubiri și vrea să păstreze acei bani. Există chiriași care vor să ducă până la capăt contractul, cee ace ar putea însemna imposibilitatea demolării clădirilor și începerii lucrărilor la proiect. Desi în notificările scrise transmise către Teba, Prime Kapital atrage atenția asupra acestui pericol ca fiind o cauză de suspendare a tranzacției, Vasilescu transmite presei că nu există nicio problemă în cee ace privește chiriașii. ”Situația este simplă – contractele de închiriere trebuie respectate de fiecare parte, atât de proprietar cât și de chiriaș. Toate contractele permit rezilierea anticipată cu anumite perioade de notificare și, de la caz la caz, plata unor compensări. Chiriașii au fost notificați conform prevederilor contractuale astfel încât să aibă timpul necesar să poate să își mute activitatea.” menționează Mihai Vasilescu.
Neconcordanțele
În prezentarea Silk District, investitorul Prime Kapital vorbește despre un proiect cu spații verzi în proporție de 49% din suprafata terenului. Numai că, în documentația PUZ depusă la Primaria Municipiului Iasi investitorul spune că intenționează să aloce maxim 15% din suprafață pentru spatii verzi. Procentul spațiilor verzi apare menționat și în antecontractul de vânzare- cumpărare încheiat cu Teba unde, în preambul, la parametrii de construire, se face vorbire despre aceiași cifră: 15%. Deja apar primele neconcordanțe între ceea ce se prezintă publicului și intențiile reale ale investitorului. Mihai Vasilescu, partener Prime Kapital, încearcă să lămurească situația. ”Procentul de 15% spații verzi menționat în proiectul PUZ se referă la spații unde poate fi plantată vegetație cu rădăcini de minim 2 metri adâncime, respectiv copaci. Acestea nu sunt însă singurele spații verzi din punct de vedere funcțional. Diferența până la 49% este dată de spații verzi cu vegetație decorativă, spații de recreere, locuri de joacă, terase verzi, piețe în aer liber, spații de promenadă. Să nu uităm că astăzi pe cele 10 hectare de la Teba procentul de verde este de sub 3%, iar spațiile respective sunt de fapt pâlcuri de vegetație spontană neîngrijită.” Explicația celor de la Prime Kapital este însă contrazisă de un architect ieșean. ”Legea urbanismului nu face niciun fel de mențiune cu privire la tipul de vegetație plantată. Dacă în proiectul PUZ se menționează 15% înseamnă că aceea va fi suprafața totală alocată spațiilor verzi. Aleile și spațiile de joacă nu sunt spații verzi. Randarea și prezentările proiectului nu au caracter juridic, doar unul de marketing. Probabil că investitorul încearcă să cosmetizeze imaginea publică pentru a nu întâmpina opoziție. Singurul document care arată realitatea este planșa tehnică atașată proiectului PUZ.” La o primă estimare, cei 15.000 mp de spații verzi prevăzuți în proiectul PUZ nu respectă reglemetările de urbanism în vigoare. Conform legislației, investitorul ar trebui să asigure doar pentru cele 2500 de locuințe prevăzute în proiect aproximativ 10.000 mp de spații verzi.
Rareș Neamțu
