Unele din prevederile iniţiale din proiectul de revizuire a Constituţiei urmează să fie rediscutate, amendate sau chiar eliminate în urma observaţiilor Comisiei de la Veneţia şi Consiliului Legislativ, în unele cazuri fiind vorba despre elemente esenţiale.
În şedinţa de luni a Comisiei de revizuire a Constituţiei ar urma să fie analizate amendamentele care au reieşit din observaţiile Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Legislativ. Documentul de 120 de pagini, obţinut de MEDIAFAX, cuprinde punctual modificările la care membrii Comisiei de revizuire ar putea renunţa ori care trebuie rediscutate.
Unul dintre principalele amendamente priveşte renunţarea la ideea definirii celor trei puteri în stat prin eliminarea şefului statului din puterea executivă.
„Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti”, este textul pe care membrii Comisiei de revizuire îşi propun să îl elimine. Justificarea este dată de observaţiile făcute de Comisia de la Veneţia, dar şi de Consiliul Legislativ.
Astfel, alineatul 4 al articolului 1 din Constituţie ar urma să rămână în forma actuală: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”.
De asemenea, se propune eliminarea prevederilor iniţiale adoptate în Comisia de revizuire prin care se reglementa explicit în Constituţie că România este stat membru al UE şi al NATO.
În plus, un alt amendament propune eliminarea textului introdus anterior privind simbolurile naţionale ale minorităţilor: „Minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă”.
Totodată, se propune renunţarea la textul potrivit căruia „cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi, se bucură de drepturile şi libertăţile garantate şi stabilite prin Constituţie şi alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”. În acest caz ar rămâne în vigoare actualul text al legii fundamentale: „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”. În motivul invocat, preluat din observaţiile Consiliului Legislativ, se precizează că modificarea propusă ar putea să conducă la interpretarea potrivit căreia persoanelor care nu deţin cetăţenia română nu le-ar fi recunoscut acest drept.
Un alt text propus pentru eliminare, în urma observaţiilor Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Legislativ, este cel potrivit căruia „este interzisă folosirea probelor obţinute ilegal” în cadrul unei cercetări judiciare.
Erorile judiciare trebuie clarificate în Constituţie, în cazul magistraţilor care produc prejudicii
De asemenea, comisia ar urma să revină asupra prevederii conform cărei statul îşi poate exercita dreptul de regres împotriva judecătorilor pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare:
„Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres, în condiţiile legii”, este textul pe care membrii comisiei trebuie să-l reanalizeze.
„Din perspectiva Comisiei de la Veneţia, textul ar trebui reanalizat atât din perspectiva reglementărilor europene, cât şi din punctul de vedere al noţiunilor utilizate (noţiunea de eroare judiciară reprezintă un concept prea vag)”, se arată în explicaţia acestei propuneri.
De asemenea, „Comisia de la Veneţia recomandă reanalizarea actualului conţinut normativ al acestui text, în sensul stabilirii locului şi rolului procurorilor în sistemul judiciar”, se mai arată în documentul citat. În proiectul de revizuire a Constituţiei nu se fac modificări în cazul statutului procurorilor, însă acestea ar putea face obiectul unor noi amendamente.
Totodată, se propune eliminarea textului potrivit căruia „Avocatul Poporului este instituţia autonomă cu rol în protejarea şi promovarea drepturilor omului, în raport cu autorităţile publice”. Motivul invocat priveşte observaţia Comisiei de la Veneţia conform căreia „reglementarea propusă este mai vagă decât cea existentă (în actuala lege fundamentală – n.r.) şi nu oferă suficiente garanţii în ceea ce priveşte independenţa instituţiei”.
În cazul definirii rolului Parlamentului, se are în vedere renunţarea la modificarea făcută iniţial, conform căreia era definit şi ca „for suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii”.
În plus, în cazul parlamentarilor se propune eliminarea menţiunii potrivit căreia „statutul juridic al deputaţilor şi senatorilor se stabileşte prin lege specială”.
Aprobarea organizării referendumului de către Parlament, rediscutată
Mai mult, membrii Comisiei de revizuire ar putea renunţa la prevederea propusă iniţial conform căreia în Parlament nu se pot constitui alte grupuri parlamentare decât cele ale partidelor care au participat în alegeri.
„La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi”, este textul propus pentru eliminare, în condiţiile în care atât Comisia de la Veneţia, cât şi Consiliul Legislativ şi-au exprimat reticenţa faţă de această menţiune.
De asemenea, obligaţia persoanelor fizice de a se prezenta în faţa unei comisii parlamentare va fi reanalizată.
Membrii Comisiei de revizuire îşi propun să rediscute inclusiv prevederea prin care, în cazul remanierilor guvernamentale, miniştrii vor fi anterior audiaţi în Parlament. O nouă discuţie ar urma să aibă loc şi asupra puterii acordate Parlamentului pentru aprobarea organizării oricărui referendum sau pentru instituirea cvorumului de 30%.
Prevederea conform căreia Parlamentul poate adopta o hotărâre, cu două treimi din voturi, prin care să se dizolve ar urma să fie eliminată.
O nouă discuţie ar putea să aibă loc şi asupra prevederilor legate de reprezentarea României la reuniunile Uniunii Europene de către preşedinte sau de către Guve
rn, dar şi asupra prevederii conform căreia în cazul unui eşec al referendumului pentru demiterea preşedintelui Parlamentul ar fi dizolvat.
Regimul ordonanţelor de urgenţă schimbat la solicitarea Comisiei de la Veneţia
Subiectul şi regimul ordonanţelor de urgenţă, în cazul cărora propunerea de revizuire a Constituţiei nu a avut amendamente, urmează a fi modificat la solicitarea expresă a Comisiei de la Veneţia.
Forul european a cerut modificarea Constituţiei în vigoare pentru clarificarea unor restricţii în cazul delegării legislative. „Comisia de la Veneţia a recomandat elaborarea unor noi texte în ceea ce priveşte delegarea legislativă, în sensul redactării unor norme clare, precise referitoare la condiţiile şi limitele delegării legislative”, se arată în documentul citat, cu precizarea că actuala formulă prevăzută în Constituţie este considerată insuficientă.
Membrii Comisiei de revizuire îşi propun să reanalizeze oportunitatea introducerii în legea fundamentală a mecanismului privind interceptarea comunicaţiilor şi a altor proceduri informative, posibile pentru 48 de ore prin dispoziţia procurorului.
De asemenea, Comisia ar urma să mai aibă o discuţie şi asupra prevederii conform căreia „niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat”. Argumentele fac referire la o observaţie a Consiliului Legislativ şi la faptul că acest text ar trebui eliminat, întrucât contravine altor principii constituţionale, cum ar fi informarea corectă a cetăţenilor.
În plus, se propune reintroducerea patronului de presă în rândul celor care ar putea răspunde civil pentru informaţiile difuzate de publicaţia în cauză.
„Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine, după caz, autorului, celui care exercită răspunderea editorială sau proprietarului mijlocului de comunicare în masă, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege”, se arată în noua formă a textului propus.
Totodată, se propune revenirea la noţiunea de „persoană cu handicap”, renunţându-se la cea de „persoană cu dizabilităţi”.
Documentul obţinut de MEDIAFAX precizează că în proiectul de revizuire sunt necesare prevederi detaliate legate de dispoziţiile finale şi tranzitorii.
„Comisia de Veneţia recomandă introducerea unor prevederi exprese privind dispoziţiile tranzitorii şi finale”, se arată în finalul actului, cu precizarea că aceste prevederi vor fi definitivate după finalizarea textului proiectului de revizuire.
Sursa: mediafax.ro
