Lehmann a povestit în debutul seriei de conferinţe cu tema ”Populism, extremism, euroscepticism”, că la vârsta de 15 ani a colindat Europa, făcând autostopul. ”Suntem generaţia postbelică şi am învăţat un lucru: Niciodată din nou! Aveam 15 ani, am cunoscut mulţi oameni şi am depăşit prejudecăţile”, şi-a amintit preşedintele Institutului Goethe.
”Europa a devenit un proiect cultural şi noi am fost convinşi că niciun european nu se va simţi străin într-o ţară europeană”, a mai spus el.
Preşedintele Institutului Goethe a punctat problemele cu care se confruntă astăzi Europa – extremismul care ia amploare, la fel şi politica populistă, dând exemple ca Brexit şi decesele din Marea Mediterană.
”Succesul mişcării populiste este datorat fricii de globalizare. Oamenii se tem de migraţie şi au tot mai puţin contact cu migranţii. Aşa cum arată şi rezultatul Brexitului, consecinţele propagandei populiste nu încetează să apară. Tinerii sunt puţin tentaţi de asta, dar puţini au fost la vot. Trebuie să reacţionăm. Valorile europene sunt importante”, a declarat Lehmann. ”Cultura este în pericol”, a adugat el.
”Avem datorii faţă de alte regiuni ale lumii. Nu putem închide ochii la morţile din Marea Mediterană şi, cum spunea Blaise Pascal, unitatea fără diversitate este tiranie”, a mai precizat el.
În finalul discursului, Klaus-Dieter Lehmann a afirmat: ”Lucrurile care sunt bune pentru oamenii educaţi sunt bune pentru toată lumea”.
”European Angst” este o iniţiativă a Institutului Goethe, în colaborarea cu EUNIC (reţeaua institutelor culturale din care face parte şi Institutul Cultural Român), centrul Bozar şi European Movement International.
Marţi, în prima zi a evenimentului, scriitoarea Herta Müller, recompensată cu Nobel pentru Literatură în 2009, a vorbit despre condiţia Europei de astăzi, în contextul fricii şi al rasismului.
Pe aceeaşi temă au discutat şi sociologul, scriitorul şi filosoful francez Didier Eribon, politologul Vladimira Dvorakova (Cehia) şi directorul artistic al Teatrului Maxim Gorki din Berlin, Shermin Langhoff.
”Islamofobia a fost adoptată în Franţa”, a declarat Eribon. ”Ce am scris despre Franţa se aplică întregii Europe, mai ales oamenilor din clasa muncitoare. Astăzi suntem noi – francezii, emigranţii şi politicienii, acesta este punctul de vedere al stângii franceze”, a adăugat el.
Socialist declarat, Didier Eribon a susţinut că este împotriva populismului şi naţionalismului. ”Am fost şocat când, în urmă cu doi ani, Germania a spus că primeşte 1 milion de emigranţi, iar Franţa 22.000. A fost revoltător”, a mai afirmat el.
”Sunt un bărbat homosexual şi am fost un adolescent homosexual speriat, iar când toate vocile şi mişcările sunt oprimate, încep să mă tem. Voi continua să lupt pentru drepturile mele, dar şi pentru drepturile femeilor. Eu nu vreau să aleg o politică. Mi-e teamă când văd în Franţa această stângă şi creşterea populismului. Nu mă simt francez, mă simt bine peste tot în Europa”, a conchis el.
Shermin Langhoff realizează la Teatrul Maxim Gorki din capitala Germaniei, de nouă ani, spectacole ai căror protagonişti sunt refugiaţi. ”New German Theater sau New European Theater, aşa îl numesc, nu spun că este teatru cu imigranţi. Noi vorbim despre valori şi valori, nu şi despre complexitatea identităţilor. Nu trebuie să vorbim doar de Trump, să fim superficiali, să vorbim şi despre Reagan şi cei care au mai fost şi au avut vederi asemănătoare. Acum suntem într-un maraton: înainte şi după Trump”, a completat Langhoff.
Politologul Vladimira Dvorakova a menţionat că extremismul şi populismul ”sunt un fel de a spune am febră, însă febra înseamnă boală”. ”După 1989 nimeni nu ştia ce şi cum va fi. A fost momentul perfect pentru oportunişti. Discursul populist este periculos. Spui: sunt mândru că sunt ceh sau că sunt ungur ori cehii şi ungurii sunt mai buni ca ceilalţi. Astfel de afirmaţii sunt periculoase”, a explicat ea.
Dvorakova a asemănat perioada pe care o traversează acum Europa cu cea a anilor 1930. ”Sunt mulţi oameni care nu au votat niciodată, iar prezenţa bisericii catolice este tot mai puternică”.
În cea de-a doua şi ultima zi a evenimentului ”European Angst – Populism, extremism şi euroscepticism în societăţile europene contemporane”, care are loc la Bruxelles, 40 de studenţi din mai multe ţări vor prezenta un manifest despre viitorul Europei care va fi înmânat oficialilor UE.
