Exclusiv 7EST. POSDRU a făcut-o milionară pe Barbălată. Lecţii de tocat sute de mii de euro din fondurile europene (TEXT INTEGRAL)

Vila din Copou şi-a renovat-o complet cu 300.000 de euro luaţi dintr-un proiect european, deşi era o casă naţionalizată, aflată în litigiu. După ce Fiscul i-a cerut banii înapoi, Irina Barbălată a creat altă fundaţie, pentru a-şi pierde urma. Acum dă diplome de calificare ţăranilor din judeţul Vaslui, cu care aceştia nu se pot angaja nicăieri. A ţinut şi cursuri de antreprenoriat, deşi oamenii din sat nici nu ştiu să pronunţe corect cuvântul.

 

Trimisă în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri europene, Irina Barbălată continuă să deruleze proiecte cu finanţare POSDRU în valoare de milioane de lei. După ce ProWomen a intrat în vizorul autorităţilor, Barbălată şi-a făcut o altă fundaţie de pe urma căreia câştigă bani frumoşi.

 

A pornit de la o casă

Procesul în care Irina Barbălată este acuzată de infracţiuni de corupţie, fals în declaraţii şi înşelăciune începe în această săptămână iar în spatele lui se ascunde o poveste stupefiantă. Preşedinta fundaţiei ProWomen nu este acuzată că ar fi cheltuit ilegal banii europeni, ci că a obţinut ilegal banii.

De fapt, problemele Irinei Barbălată au început în 2009, când a pierdut în instanţă un imobil de pe Aleea Copou numărul 3. Casa, naţionalizată, a fost revendicată de o profesoară pensionară care s-a prevalat de protecţia acordată de lege foştilor chiriaşi. Barbălată susţinea atunci că a cheltuit 350.000 de euro pentru achiziţia casei şi încă circa 300.000 de euro în consolidare şi modernizare. Banii proveneau, potrivit spuselor ei, din fonduri europene şi dintr-un credit bancar.

 

 Vila de pe Toma Cozma cu care preşedinta fundaţiei Pro Women s-a pricopsit tot de pe urma unui proiect european. Greu de explicat cum au intrat 300.000 de euro în această casă

I-au cerut înapoi 1,8 milioane

Lovitura primită din partea judecătorilor, care au dat dreptate profesoarei pensionare, a fost începutul declinului pentru Irina Barbălată, dar şi pentru fundaţia ProWomen. Bizareria că a investit fonduri europene într-un imobil aflat în litigiu a fost sesizată, iar banii au fost ceruţi înapoi. Mai mult, şi banca de la care a împrumutat banii a deschis procedura de executare silită, iar judecătorii au acceptat-o.

Recuperarea banilor europeni cheltuiţi aiurea se face prin intermediul Ministerului de Finanţe şi aşa s-a ajuns ca ProWomen să aibă o datorie la Fisc de 1,8 milioane de lei. Imediat după aceea, în 2011, Irina Barbălată şi-a înfiinţat o nouă fundaţie şi a obţinut fonduri europene în contul acesteia. Noua entitate, Fundaţia pentru Tineri şi Femei, are în derulare proiecte finanţate POSDRU în comunele din Vaslui.

 

A păcălit comisiile

Cu datorii către Fisc, şansele de a obţine fonduri europene pentru fundaţia ProWomen erau, practic, nule. În aceste condiţii, Irina Barbălată a apelat la un şiretlic care, acum, o aduce în faţa judecătorilor. A declarat, în 2010, pe proprie răspundere, că fundaţia este eligibilă apoi, în 2011, a prezentat un certificat de atestare fiscală care arăta că nu are datorii, deşi debitul era de 1,8 milioane de lei. „Certificatul de atestare fiscală se acordă în baza unui Cod Unic de înregistrare, aşa-numitul CUI. O persoană juridică are un singur CUI, cu câteva excepţii. Fundaţiile, de exemplu, au un CUI pentru activitatea de fundaţie şi, dacă derulează activitate economică, au un CUI şi pentru aceasta”, a explicat Maria Ţăran, purtătorul de cuvânt al Fiscului.

 

Irina Barbălată a făcut avere din programele europene derulate pe spatele unor oameni care au rămas la fel de săraci

Au sesizat abia la Minister

Cu alte cuvinte, Irina Barbălată a solicitat certificatul fiscal pe ambele coduri de înregistrare şi a prezentat la dosar doar unul singur, cel care spunea că nu sunt datorii. „Din câte ştiu, descoperirea a fost făcută de AM POSDRU, de la Ministerul Muncii, pentru că dosarul trecuse de OIR POSDRU, organismul de la Neamţ. Sesizarea la DNA a fost făcută de acolo”, au spus surse care activează în domeniul ONG-urilor. Cu ajutorul certificatului de atestare fiscală, Barbălată a obţinut un proiect de 1,6 milioane de lei, din care a primit aproximativ 200.000 de lei. Acum trebuie să returneze şi aceşti bani, aşadar datoriile ProWomen către stat depăşesc 2 milioane de lei.

 

A trecut pe o nouă fundaţie

Conştientă că şansele de a atrage finanţări pentru ProWomen sunt nule, Irina Barbălată a înfiinţat, în 2011, Fundaţia pentru Tineri şi Femei. Noua fundaţie a obţinut deja două proiecte, cu o valoare totală de circa 3,4 milioane de lei. Ambele se derulează în zone extrem de sărace, ceea ce face ca obiectivele să nu poată fi atinse decât pe hârtie, pentru a fi decontate de Uniunea Europeană.

Unul dintre proiecte, numit „Te informezi, înveţi, progresezi”, se adresează sătenilor din comuna Fălciu. Obiectivele proiectului sunt de a informa 500 de săteni cu privire la „piaţa forţei de muncă şi condiţiile de muncă la nivel de judeţ, ţară şi Uniunea Europeană” şi a dezvolta competenţe antreprenoriale pentru 40 de persoane din comună. Această activitate costă 1,66 milioane de lei din fonduri POSDRU.

 

Arsura, o comună ca un lagăr. „N-am loc de muncă, dar măcar am diplomă”

Fundaţia condusă de Irina Barbălată a rulat 400.000 de euro pe nişte cursuri de trei luni, la sfârşitul cărora a acordat diplome de calificare. Altă găselniţă: integrează 105 străini stabiliţi în România.

 

Cel de-al doilea proiect, de 1,87 milioane de lei, se desfăşoară la Arsura. Numit „Sunt informat! Noi oportunităţi de integrare pe piaţa muncii în mediul rural”, proiectul are aceleaşi obiective ca şi cel de la Fălciu. Situată la 10 kilometri de şoseaua care merge pe malul Prutului către Vama Albiţa, de-a lungul unui drum cu mici urme de asfalt, comuna vasluiană Arsura îşi arată sărăcia dintr-un capăt în celalălalt. Singurele clădiri mai răsărite sunt primăria, şcoala, căminul cultural, biserica şi cârciuma. În rest, fiecare colţişor de comună indică foarte sigur că niciunul dintre sărmanii ei locuitori nu a auzit vreodată în viaţa lui de „antreprenoriat” şi sigur nu poate pronunţa corect cuvântul.

 

Fănel Teclici e finisor de nota 9, dar n-are unde să se angajeze

Sătenii speră la un loc de muncă

Singurele cursuri ce mai sunt făcute acum de Fundaţia pentru Tineri şi Femei la Arsura sunt cele de finisor în construcţii şi lucrător în comerţ. „Am terminat cursul de finisor cu nota 9”, spune, mândru, Fănel Teclici, unul dintre absolvenţii unui curs din comună. „Nu am găsit încă loc de muncă, dar măcar am diplomă. Cursurile au durat trei luni, am făcut şi practică, la Huşi. Ne-a predat un inginer de acolo. Am fost vreo 30 la curs”, se consolează apoi.

Soţia sa, Maria, a prins o altă oportunitate: un curs de lucrător în com
erţ. „Învăţăm să aşezăm marfa în raft, să vindem, să ne uităm la termenele de garanţie. Facem şi practică, numai că nu ştiu unde va fi. Poate la magazinul din sat. Suntem 20 la cursul ăsta şi mai avem vreo lună din el”, povesteşte femea.

Vânzătoarea de la magazinul din sat este îmbufnată când aude de cursuri. A vrut şi ea dar nu a avut loc. „Nu m-am încadrat, eu eram angajată aici. Au venit şi mi-au lăsat un pliant să-l împart prin sat”, îşi aminteşte Antoaneta Vasile.

 

Proiectele lui Barbălată nu vor scoate Arsura din fundătură

Proiecte fără rezultate concrete

Şansele sătenilor de a se angaja sunt, practic, nule. Cel mai apropiat oraş este Huşiul, iar speranţa că se vor găsi investitori în Arsura este una utopică.

Preşedinta de la ProWomen are experienţă, de altfel, în cheltuirea banilor publici fără efecte concrete. În vară, 7EST a prezentat situaţia de la Popricani, unde fundaţia a cheltuit circa 100.000 de euro pe un proiect de care nu-şi mai aminteau decât cei direct implicaţi. Numit „Clubul Abilităţilor de Viaţă Independentă a Adolescenţilor”, proiectul viza creşterea implicării sociale a adolescenţilor.

De această dată, prin Fundaţia pentru tineri şi Femei, Irina Barbălată dezvoltă educaţia antreprenoriale în sate sărace. „Problema este că aşa au fost construite programele, nu se încalcă nicio lege. Noi vedem unele dintre ele ca inutile, dar e legal”, a spus consultantul Cătălin Ilie.  

Mai nou însă, cea de-a doua fundaţie condusă de Barbălată a intrat în parteneriat cu Ministerul de Interne. Programul derulat se numeşte „Servicii integrate de asistenţă juridică şi socială pentru cetăţenii din state terţe”, finanţat prin Fondul European de Integrare a Resortisanţilor Ţărilor Terţe. În acest nou proiect, 105 cetăţeni străini stabiliţi în România vor primi lecţii de limbă, legislaţie şi cultură.

 

Barbălată a dispărut

Banii din POSDRU se pot cheltui inutil, dar sunt greu de furat. Surse din sistem susţin că metoda cea mai simplă şi legală pentru obţinerea veniturilor consistente este cea a salariului. „În funcţie de proiect, poţi să-ţi acorzi şi un salariu de 5.000 de euro sau chiar mai mult. Dacă proiectul se derulează pe un an sau doi, ai veniturile asigurate”, spune un manager de proiect sub acoperirea anonimatului.

Preşedinta ProWomen şi a Fundaţiei pentru Tineri şi Femei nu mai este de găsit. Ea nu a răspuns nici apelurilor telefonice repetate şi nici la domiciliu nu a fost de găsit. Vila impunătoare pe care şi-a construit-o lângă biserica Toma Cozma pare, şi ea, părăsită. „O fi în străinătate”, a explicat una dintre vecinele Irinei Barbălată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here