De ce mai avem învăţământ de masă când meditaţiile egalează ca valoare contribuţia statului în salariile profesorilor? În anii terminali, în 20-30 de şcoli bune din Iaşi, aproape toţi elevii se prepară la Matematică şi Română. La minim 500 de cadre didactice implicate în piaţa paralelă, veniturile totale sunt de peste 3 milioane de euro pe an, exact cât cheltuie statul pentru salariile oficiale. Au apărut profesori care nici nu mai predau la şcoală, ci doar în particular.
Piaţa meditaţiilor concurează aproape de la egal la egal învăţământul de masă, mai ales la clasele terminale ale ciclurilor de învăţământ: a IV-a, a VIII-a şi a XII-a. În şcolile şi liceele de elită, aproape toţi elevii învaţă cu profesor în particular. Dacă luăm în calcul un preţ minim de 50 de lei pe şedinţă, la o singură meditaţie pe săptămână de elev, piaţa ieşeană a meditaţiilor urcă la peste 3 milioane de euro pe an. E calculată suma minimă, estimând numărul celor care se prepară la 6.500 de elevi, dintr-o populaţie şcolară în tot judeţul de circa 120.000 de elevi.
Cel mai mare venit declarat la Fisc de un profesor a fost de peste 91.000 de lei în ultimul an, ceea ce înseamnă un câştig lunar de 9.000 de lei, deoarece anul de învăţământ are doar 10 luni. Pentru profesori, adevărata „pâine albă” se câştigă din orele ţinute în particular, nu din salariul de la şcoală, astfel că implicarea în clasă e tot mai redusă.
Se observă un fenomen nou: apar profesori care n-au predat niciodată în şcoli, specializându-se în cursuri la domiciliu.
Două ore de meditaţii în particular ajung şi la 80 de lei. Pentru două obiecte, părinţii plătesc până la 600 de lei lunar de fiecare copil
Nu a predat nicio zi
Nicoleta se apropie de 35 de ani şi a terminat facultatea în urmă cu aproape un deceniu. A absolvit Litere, secţia de română-franceză, dar nu a predat la catedră decât în orele de practică obligatorie din studenţie. Nu este originară din Iaşi, iar în anii de facultate a încercat să devină independentă de banii trimişi de părinţi.
A început să ofere meditaţii încă din anul al III-lea de facultate şi, după ce a obţinut licenţă, nu a mai fost interesată de catedră.
Calculul pragmatic făcut de Nicoleta a arătat că salariul de profesor pe o lună îl poate câştiga în doar o săptămână. Cel mai greu, spune ea, este să-ţi faci piaţa, adică să obţii rezultate şi să devii cunoscut, astfel încât părinţii elevilor meditaţi să te recomande altor părinţi. Timp de un an a dat anunţuri zi de zi în presa locală, iar anul următor avea deja atât de multe solicitări încât nu a mai fost nevoită să caute ea elevi pentru a-i medita.
Profesorii n-au voie să prepare elevii din propria lor clasă, dar îşi fac recomandări încrucişate între colegi
Şi-au luat casă în 3 ani
În Tătăraşi se află o familie de tineri profesori de succes în lecţiile predate atât la catedră, cât şi în privat. Ea predă limba română, iar soţul matematica şi banii obţinuţi din meditaţii le-au permis să-şi cumpere un apartament în trei ani de muncă. Familia de tinere cadre didactice îşi permite chiar să refuze solicitări din cauza lipsei de timp, iar de când au un copil mic au redus programul de lucru.
Chiar şi aşa, au programate 6 şedinţe de pregătire săptămânal fiecare, adică câte una pe zi. Preţul practicat este de 50 de lei şedinţa, considerat unul modest pe piaţă. „Eu lucrez cu un singur elev pe şedinţă, dar ştiu că sunt alţii care lucrează cu 2-3 simultan. În opinia mea, nu dai randament lucrând cu mai mulţi”, spune profesoara. Săptămânal, cei doi profesori aduc în casă 600 de lei, lunar adunându-se circa 2.500 de lei, ceea ce le dublează veniturile de la şcoală.
„Alternativa la meditaţiile scumpe o reprezintă after-school-ul, pe care l-am introdus în Legea Educaţiei şi pe care unele şcoli o aplică.” Daniel Funeriu, consilier prezidenţial, fost ministru al Educaţiei
Recomandarea face banii
Dar sunt profesori care solicită 70 de lei pe şedinţă şi face simultan cu câte 2-3 elevi. La trei şedinţe pe zi, şase zile pe săptămână, se adună în total 2.500 de lei săptămânal, ceea ce înseamnă 10.000 de lei lunar. Deja miza pentru profesor se mută cu totul în particular, şcoala fiind doar o scenă de menţinere a cotei.
Există o filieră care funcţionează extrem de bine pe culoarele liceelor. „Pentru a nu face pregătire cu proprii tăi elevi, le recomanzi o profesoară prietenă. Aceasta, la rândul ei, te recomandă pe tine. În acest sistem, al recomandărilor, şi tarifele sunt mai mari. Dacă anunţurile din ziare sau de pe net vorbesc de tarife de 30-40 lei şedinţa, în sistemul recomandărilor o şedinţă de pregătire ajunge la 70-80 lei. Sunt vizaţi, cu precădere, profesorii de la şcoli de prestigiu”, explică profesoara din Tătăraşi.
„Meditaţiile reprezintă o realitate incontestabilă a şcolii româneşti, explicabilă prin dorinţa părinţilor de a avea certitudinea că sunt pregătiţi corect, individualizat şi adecvat copiii lor, în vederea examenelor naţionale. Orice părinte are dreptul să caute soluţii pentru educaţia pe care o visează, dar este important ca dascălii să aibă şi criterii morale, să respecte un cod nescris al profesiei – acela de a nu lucra cu proprii elevi de la clasă şi de a nu forţa în niciun fel necesitatea meditaţiilor particulare”, explică Sabina Manea, purtătorul de cuvânt al ISJ Iaşi.
500 de profesori doar pe mate şi română
În mediul rural, meditaţiile sunt rare, pentru că părinţii nu-şi permit iar interesul pentru şcoală este mai scăzut. În municipiul Iaşi însă, sunt la catedră 229 profesori de română şi 240 de matematică, iar mulţi dintre aceştia oferă meditaţii. La aproximativ 500 de cadre didactice, revin aproximativ 13 copii, deci piaţa de minim 3 milioane de euro pe an este realistă. „Pe măsură ce se vor face aşezările curiculare necesare, meditaţiile vor dispărea”, este optimistă Sabina Manea (foto).
Banii daţi în particular egalează contribuţia statului
Salariul mediu al unui profesor este de 2.500 de lei, cu tot cu taxe. Pentru 500 de profesori de română şi matematică din municipiul Iaşi, statul cheltuie lunar circa 280.000 de euro, ceea ce înseamnă într-un circa 3,3 milioane de euro. Suma este egalată de contribuţiile particulare ale părinţilor, estimate la peste 3 milioane de euro în 10 luni, ceea ce face ca învăţământul în particular, pe obiectele de examen, să egaleze investiţia statului. Piaţa paralelă a devenit mai importantă practic decât învăţământul de masă, oficial.
Cel mai mare venit declarat la Fisc: 2.000 de euro/lună
Profesorii care fac meditaţii evită, în general, să se înregistreze la Fisc. Unul dintre motive este acela că timpul săptămânal de lucru, potrivit legii, este de 40 de ore, din care 18 la catedră, aşadar de 8 ore pe zi. La Iaşi au înregistrat oficial venituri din meditaţii doar 162 de profesori, iar cea mai mare sumă declarată a fost de 91.951 lei. Dacă luăm în calcul că un an şcolar are 10 luni, venitul lunar al profesorului respectiv obţinut din meditaţii este de 9.195 lei.
Este celebrul unei profesoare de Biologie de la Racoviţă care pregăteşte candidaţi pentru Medicină. Face şedinţe cu 4-5 elevi o dată, îi împrăştie în mai multe camere şi le dă teste. Ia 80 de lei pe şedinţă şi este extrem de solicitată, muncind şapte zile din şapte.
