Pericol! Expertiză tehnică oficială:“Pasarela Era este fisurată”

• Pasarela de acces către hipermarketul Era are nevoie de lucrări complexe de consolidare atât la nivelul pilonilor cât și la suprastructura care sprijină podul rutier
• Experții au constatat fisuri inclusiv în piesele din structură
• “Obiectivul prezintă fisuri și crăpături în transversal în structura rutieră precum și unele deplasări sau tasări în cadrul suprastructurii la limita dintre culei și rampele de acces”, au constatat experții

Pasarele Era are nevoie de lucrări complexe de consolidare și asta deoarece au apărut unele fisuri în structură. Jurnaliștii 7 Est au avut acces în exclusivitate la unele dintre documentele și studiile realizate de experții angajați de compania Ermes Holding, proprietarul Complexului Era, pentru a stabili care sunt cauzele deteriorării podului de acces și măsurile care trebuie luate.

“Obiectivul prezintă fisuri și crăpături în transversal în structurarutieră precum și unele deplasări sau tasări în cadrul suprastructurii la limita dintre culei și rampele de acces”, au constatat experții.

Societatea Ermes Holding, proprietarul hipermarketului Carrefour Era și implicit al pasarelei de acces, a început demersurile în vederea obținerii autorizațiilor necesare pentru consolidarea podului. Cu această ocazie, inginerii angajați de firma Ermes Holding au precizat în documentația depusă pentru obținerea avizelor că podul are nevoie în special de lucrări de consolidare la ambele rampe de acces, dar și la elementele de structură din beton. De altfel, proiectul de consolidare se numește lucrări de “Reparații și consolidare a rampelor de acces sud și nord la pasajul peste calea ferată și râu Bahlui spre Era Shopping Park”.

Ce lucrări de consolidare trebuie efectuate

În prima fază a lucrărilor de consolidare, experții recomandă restrângerea circulației pe 2 benzi din 4 și restricționarea vitezei de circulație astfel încât să se dechidă stratul rutier pe o lungime de 10 metri și o lățime de 78 metri, operațiuni care vor permite refacerea scaunelor de beton ale dalelor de racordare (plăcile care susțin podul proprius-zis).

În următoarea fază, se va trece la stabilizarea rampelor de acces pe o distanță de 60 de metri din 120 metri la rampa de intrare (cea dinspre drumul european) și pe o distanță de 100 metri din 145 metri la rampa de ieșire. După aceea, lucrările de consolidare vor lua o pauză de 6 luni pentru că se va trece la o perioadă de monitorizare a comportamentului structurii după ce au fost executate lucrările descrise mai sus. Experții precizează că această perioadă poate fi prelungită cu 6 luni dacă măsurătorile se vor dovedi a fi neconcludente. Mai departe, dacă măsurătorile vor dovedi că lucrările respective nu vor fi suficiente, se va trece la consolidarea totală a rampelor de acces cu ajutorulunor structure complexe din beton.

“Stabilizarea se va face cu prin turnarea unui perete de beton armat monolit cu o grosime de 20 de centimetri pe toată suprafața paramentului (peretele vertical din beton care susțineterenulpe care au fostamenajaterampele de acces-n.r).”, au mai recomandat experții.

De asemenea, specialiștii au mai recomandat ca structura podului să fie susținută prin grinzi suplimentare de beton armat. Astfel, expertiza enumeră mai multe tipuri de grinzi care trebuie realizate și anume grinzi verticale din beton armat monolit, grinzi de fundare. Se recomandă ca respectivele grinzi de fundare să fie susținute de blocuri din beton care pornesc de la o adâncime de minim 5,6 metri față de cota terenului pe care este construită pasarela. Conform proiectului de consolidare podul are o lungime de 92,33metri. Rampele de acces, sunt executate din pământ simplu și armat motiv pentru care se impune consolidarea acestora cu ajutorul structurilor din beton

Refacerea totală a carosabilului

În ceea ce privește podul rutier, experții au impus efectuarea următoarelor lucrări: decopertarea stratului de asfalt și evacuarea stratului de balast pentru drum astfel încât să poată fi demontate plăcile de racordare (plăci din beton aflate sub partea carosabilă) pentru a se putea interveni ulterior la refacerea grinzilor de suport și a celorlalte elemente de rezistență. De asemenea, după reamplasarea plăcilor de racordare și refacerea stratului de asfalt, se va impune refacerea trotuarelor.

Sistem de monitorizare pentru“Alertă”

În special din cauza terenului care este mlăștinos dar și a faptului că pânza freatică este foarte aproape de suprafață, specialiștii cred că este necesară monitorizarea în permanență a pasarelei Era.

“Monitorizarea se va realiza prin instalarea în structurile de sprijin și respectiv în terenul de fundare de sisteme de monitorizare pentru înregistrarea deformațiilor spațiale ale structurii de sprijin și versantului adiacent acesteia. Tipul de monitorizare, tipul sistemelor de monitorizare, modul de reprezentare grafică și nivelele de referință (Atenție, Alertă, Avarie) vor fi indicate în cadrul proiectului special care va fi întocmit în acest scop. Scopul acțiunii de monitorizareesteacela de a calibra soluția de consolidare, de a asigura condiții de siguranță în exploatare”, au mai precizat experții.

Terminologia folosită de experți în studiile efectuate dar și în raportul care descrie temele proiectului de consolidare este destul de greu accesibilă cititorilor care nu au studii de specialitate așa că nu vom mai intra în detalii. Se vorbește de structuri de beton destul de complexe, ceea ce înseamnă că proprietarii, adică firma Ermes Holding, trebuie să ia lucrurile în serios pentru a nu-și expune clienții unor pericole.

Construită pe terenul primăriei

Înarticolul cu titlul “Cumpărături la Era, doar cu elicopterul! Podul a fost construit ilegal”, săptămânalul 7 Est arăta că terenul pe care a fost construit podul de acces către Complexul Era se află în prezent în litigiu. Asta deoarece pentru terenul pe care este construit podul, Ermes Holding a încheiat un contract de locație cu Compania CFR Infrastructură, în condițiile în care cea mai mare parte din suprafața afectată aparține de fapt Primăriei Iași.

De precizat că pentru a construi pasarela, în anul 2007, Ermes Holding a folosit din domeniul public o suprafață totală de 1.311 mp. În timpul cercetării judecătorești, adică pe toată perioada în care s-a judecat acest proces, timp în care s-au administrat probe printre care și unele expertize, s-a stabilit că din suprafața totală de 1.311 mp, pe care Ermes Holding a luat-o de la statul român, circa 828,32 mp se află în proprietatea municipiului Iași, fiind administrat de primărie.

În aceste condiții, cele trei părți, Ermes Holding, Primăria Iași dar și Compania CFR Infrastructură se judecă în prezent în mai multe litigii aflate pe rolul instanțelor ieșene. Problema nu este încă lămurită deoarece în dosarele respective nu au fost pronunțate sentințe definitive.

Constantin MAZILU