Omul de afaceri Elan Schwartzenberg s-a folosit de banii negri ai mafiei petrolului în negocierile privind preluarea controlului asupra postului Realitatea TV, susţin procurorii anticorupţie. Expertiza – care stă la baza dosarului privind mafia petrolului – obţinută de Sursa Zilei, arată cum a rulat acest grup de afacerişti – cu care atât Elan Schwartzenberg, cât şi Codruţ Marta, aveau legături strânse – zeci de milioane de euro.
Astfel, expertiza din dosarul “Mafia petrolului” – în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) anchetează aproape 20 de oameni de afaceri, dar şi pe fostul preşedinte ANAF, Sorin Blejnar, şi pe fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, dispărut în prezent – arată că anchetatorii au reuşit să dea de urma banilor negri obţinuţi din evaziunea fiscală cu produse petroliere.
O sumă importantă – 13 milioane de dolari a ajuns în conturile unei societăţi din Dubai, controlată, în actele din România, de Radu Nemeş, om de afaceri băcăuan apropiat de Elan Schwartzenberg, dispărut aproape simultan cu Codruţ Marta. De altfel, Radu Nemeş şi soţia acestuia, Diana Marina Nemeş, figurează pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei la secţiunea “urmăriţi internaţional” în baza unor mandate de arestare emise, în lipsă, de Curtea de Apel Bucureşti.
Procurorii DNA au notat, în referatul prin care au cerut arestarea în lipsă a soţilor Nemeş şi a lui Codruţ Marta, că Elan Schwartzenberg era cel care asigura protecţia reţelei de evaziune prin prisma relaţiilor pe care le avea la nivel guvernamental.
Surse judiciare au explicat pentru Sursa Zilei că, imediat după ce au obţinut mandatele de arestare pentru Marta & co, procurorii l-au chemat şi pe Elan Schwartzenberg la audieri, dar acesta a comunicat că nu se află în ţară. Din acel moment – susţin sursele citate – Schwartzenberg nici nu ar mai fi revenit în România. În acest context, ancheta în dosarul preluării Realitatea TV a ajuns la un punct comun cu cea derulată în “Mafia petrolului”.
Astfel, verificările referitoare la presupusa tranzacţie a postului Realitatea TV de la Sorin Ovidiu Vîntu la Elan Schwartzenberg au scos la iveală faptul că fostul soţ al Mihaelei Rădulescu era beneficiarul banilor lui Radu Nemeş, ascunşi în Dubai. Cu aceşti bani, Schwartzenberg urma să preia Realitatea TV.
Între probele adunate de procurori există interceptări ale unor comunicaţii ale lui Elan Schwartzenberg, inclusiv pe reţeaua Skype, care arată că acesta ar fi încercat şi în prezent să vândă postul Realitatea deşi, potrivit documentelor, el nu este proprietar al televiziunii, pentru că nu a finalizat tranzacţia cu Sorin Ovidiu Vîntu. Mai exact, DNA a interceptat negocierile care sunt purtate de fostul soţ al Mihaelei Rădulescu cu cei care doresc să preia Realitatea.
Elan Schwartzenberg conectat la Guvernul MRU
Procurorii susţin că în reţeaua din dosarul “Mafia petrolului” – cauza în care sunt inculpaţi fostul preşedinte ANAF, Sorin Blejnar, şi fostul său şef de cabinet Codruţ Marta, dar şi Viorel Comăniţă – fost şef în ANAF şi Dan Secăreanu fost şef al DGIPI Constanţa – protecţia era asigurată de Elan Schwartzenberg prin prisma relaţiilor sale la nivelul Guvernului condus atunci de Mihai Răzvan Ungureanu.
Pe numele lui Marta există un mandat de arestare în lipsă emis pe 11 iulie 2012 de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea DNA, Marta fiind în prezent dispărut.
Codruţ Marta şi Radu Nemeş sunt consideraţi de anchetatori ca fiind liderii reţelei despre care procurorii spun că au produs un prejudiciu adus statului de aproape 50 de milioane de euro.
Între timp, Sorin Blejnar a scăpat inclusiv de interdicţia de a părăsi ţara impusă la începutul anchetei de procurori. Anul trecut, procurorii au dispus un raport de expertiză contabilă judiciară pentru a putea stabili cu exactitate prejudiciul după ce primele estimări arătau doar un prejudiciu de 15 milioane de euro. Expertiza s-a finalizat în cursul acestui an şi scoate la iveală circuitele financiare despre care anchetatorii spun că sunt frauduloase.
Astfel, potrivit documentului amintit, profitul “băieţilor deştepţi” implicaţi în această afacere penală a fost colosal. Exceptând plăţile făcute către furnizorii de motorină, expertul contabil desemnat în cauză a stabilit că din banii obţinuţi în urma afacerilor cu produse petroliere 13.212.000 de dolari au fost transferaţi către societatea Corallys Investments Limited din Dubai.
Corallys este o societate care figurează ca acţionar în mai multe firme din România implicate în reţeaua “Marta – Nemeş”, firma din Emiratele Arabe fiind reprezentată în România de Radu Nemeş. Potrivit expertului, banii către firma din Dubai au fost “transferaţi prin circuite tip suveică cu ajutorul unor societăţi fantomă cu rol de trambulină”.
Cereale inexistente de aproape 27 de milioane de euro
În urma analizării situaţiei financiare a firmelor folosite în reţeaua evazionistă, expertul contabil desemnat de procurorii DNA a descoperit că membrii reţelei au ridicat în numerar din conturile a mai multor societăţi din România suma de 119.575.930 de lei (adică, aproximativ 27 de milioane de euro, calculat la un curs leu-euro de 4,5 lei/euro).
Pentru întreaga sumă motivaţia oferită la bancă a fost că banii vor fi cheltuiţi pe achiziţia de cereale. Doar că expertul a descoperit mari găuri în aşa-zisa achiziţie de cereale. Astfel, în documentul obţinut de Sursa Zilei, se arată că existe neconcordanţe între sortimentele de cereale şi canităţile înscrise în borderourile depuse la bancă cu cele înregistrate în contabilitate, precum şi neconcordoanţe între numele producătorilor înscrise în borderourile depuse la bancă în vederea retragerilor de numerar şi numele producătorilor înregistraţi în contabilitate. Mai mult, potrivit expertizei, din contabilitatea uneia din firmele implicate în schema evazionistă, Partener Nobless, rezultă că niciunul dintre borderourile depuse la BRD pentru achiziţii de cereale nu a fost înregistrat şi în contabilitatea firmei.
Faţă de cele prezentate mai sus rezultă că toate aceste borderouri de achiziţii cereale depuse la bănci nu au avut decât singurul rol de paravan pentru scoaterea numerarului din bancă.
Practic, acest lucru înseamnă că, dând la o parte cheltuielile curente – cum ar fi plata furnizorilor, membrii reţelei au avut la dispoziţie cash 27 de milioane de euro.
Reţeaua vindea, în acte, produse în pierdere pentru a evita plata taxelor
Expertul contabil a descoperit şi alte nereguli: s-au efectuat înregistrări de sume în conturi, fără a avea documente justificative; s-a operat cu mai multe balanţe de verificare; sumele evidenţiate în notele contabile şi în registrul-jurnal, întocmite lunar, nu coincid în totalitate cu rulajele conturilor înregistrate în balanţele de verificare; s-au efectuat înregistrări contabile prin articole contabile inexistente din punct de vedere legal.
Pe de altă parte, una din firmele grupării obţinuse autorizaţie pentru a fabrica un aşa-zis produs CLG, rezultat din combinaţia mai multor produse petroliere. Verificarea făcută de expert a stabilit că, din actele contabile, rezultă că: “produsul a fost vândut sub aşa-zisul preţ de producţie, diferenţa dintre valoarea de vânzare şi valoarea de producţie, fiind pe total de:132,244,838.96 RON”.
“Scopul practicării
acestei metode este faptul că asupra valorii de vânzare a CLG trebuia să se calculeze TVA colectat, care ulterior trebuia virat către bugetul de stat”, se mai arată în expertiză. Solicitarea de autorizaţie făcută către ANAF pentru produsul CLG avea un alt scop. Pentru realizarea acestui produs era nevoie de motorină Euro 5 care, potrivit anchetatorilor, nu se folosea pentru acest produs, ci era vândută la negru. Doar că, datorită solicitării autorizaţiei, firmele din reţea trebuiau, în acte, să justifice ce au făcut cu acel produs.
(Sursa: sursazilei.ro)
