Dosarul în care frații Andrew și Tristan Tate au fost arestați pentru trafic de persoane și constituirea unui grup criminal conține nu mai puțin de patru plângeri pentru loviri și alte violențe, formulate de fete care au ajuns să lucreze în studioul de videochat din Pipera, controlat de cei doi. Niciuna dintre aceste reclamații nu a fost soluționată de polițiștii ilfoveni de la Voluntari, iar cel puțin unul dintre anchetatori ar fi intrat în atenția procurorilor antimafia.
Procurorii DIICOT care instrumentează dosarul fraților Tate au descoperit că, în realitate, la Poliția Orașului Volutari existau patru plângeri pentru lovire, depuse de tinere care au lucrat pentru cei doi britanici, sub paza strictă a fostei polițiste Luana Radu și Georgianei Naghel.
Surse judiciare au declarat, pentru Gândul, că primele plângeri au fost depuse, la Poliția Voluntari, de C.D.P., în zilele de 28 și 29 octombrie 2021. Sursele citate au precizat că C.D.P. luase decizia să nu mai lucreze pentru frații Tate, în condițiile în care era obligată să stea online 12 ore pe zi, cu pauze de câte cinci minute. În plus, aceasta era supusă unei presiuni psihice ridicate, căreia nu i-a mai făcut față.
Ca urmare, în 28 octombrie aceasta s-ar fi certat cu Luana Radu, fostă polițistă la Secția 7, din București și cu Georgiana Naghel. Aceasta din urmă ar fi bătut-o și ar fi obligat-o să ridice brațul în condițiile în care abia suferise o operație de mărire a bustului, iar gestul respectiv, interzis de medicul chirurg, îi provoca suferință.
Tânăra ajunsese în sediul Poliției cu hainele de pe ea, fără niciunul dintre bunurile de valoare. Ulterior, ar fi ajuns și cele două femei de încredere ale britanicilor care i-ar fi adus o parte din bunuri, într-o pungă din plastic.
Victima a depus o plângere și a plecat, iar a doua zi ar fi revenit la sediul Poliției Voluntari, unde polițistul de caz ar fi încercat s-o determine să renunțe, invocând faptul că Luana Radu este fostă polițistă și „nu ar face așa ceva”.
Conform anchetatorilor, procurorii DIICOT au descoperit ulterior, că, la aceeași unitate de poliție, mai fuseseră depuse două plângeri și în cursul anului 2022, tot de către lucrătoare sexuale exploatate de frații Tate.
Alte două plângeri, depuse în vara lui 2022
Astfel, sursele citate au precizat că alte două plângeri au fost depuse la Voluntari în zilele de 26 mai, respectiv 10 iulie 2022, însă nici acestea nu au fost soluționate.
Procurorii DIICOT au reușit să convingă judecătorul de la Tribunalul București să le prelungească fraților Tate mandatele de arestare argumentând că, lăsați liberi, aceștia ”pot exercita un control psihic asupra victimelor”.
Procurorii mai spun că frații Andrew și Tristan Tate ar putea fugi din România dacă ar fi eliberați din arest. În context, procurorii DIICOT s-au folosit de o declarație mai veche a unuia dintre cei doi milionari excentrici, în care arăta că are conturi în 19 țări ale lumii și ar putea zbura folosind mai multe pașapoarte.
”Dacă greșesc și Anglia mă vrea în pușcărie, pot zbura cu un pașaport nigerian sau american, sau englez, sau polonez, sau estonian. Am conturi bancare în 19 țări”, au citat procurorii în referat declarația unuia dintre frații Tate.
Argumentele și probele aduse de procurorii DIICOT au convins instanța Tribunalului București să le prelungească mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, iar judecătorul a considerat că lăsarea lor în libertate ”ar crea riscuri reale pentru buna desfășurare a procesului penal”.
Andrew și Tristan Tate sunt acuzați că, în 2021, „au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar și al altor state, precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, a infracțiunii de trafic de persoane”.
„Victimele au fost ulterior transportate și adăpostite în imobile din județul Ilfov unde, prin exercitarea de acte de violență fizică și constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul și invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării prin intermediul unor platforme de socializare de material având un astfel de caracter și prin supunerea la executarea unei munci, în mod forțat, în scopul obținerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obținute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori”, potrivit DIICOT.
