Camera Deputaţilor a adoptat ieri, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege, amendat pe sub mână, prin care parlamentarii, preşedintele ţării şi profesiunile liberale sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. Această modificare apare în Amendamentele asupra proiectului de Lege pentru abrogarea art. 74 din Codul Penal.
Miza acestor modificări este una imensă. Prin scoaterea acestor categorii din rândul funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetati de DNA sau Parchet pentru fapte de coruptie care se aplică funcţionarilor publici, de exemplu abuzul în serviciu, luarea de mită, traficul de influenţă, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese.Proiectul de lege a fost votat in plenul Camerei Deputaţilor. Legea a primit 240 de voturi pentru (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenţi 15, PC 11, neafiliaţi 4). Împotrivă au votat 57 de deputaţi (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC şi 2 neafiliaţi)
Modificările au fost făcute în miez de noapte de către Comisia Juridică, într-o şedinţă ţinută pe ascuns. Pretextul oficial pentru modificarea Codului Penal a fost o iniţiativă legislativă din 2011, care prevedea eliminarea din Codul Penal a unei prevederi declarate neconstituţionale. Este vorba de un proiect de lege care pune în acord Codul Penal cu decizia CCR de reincriminare a insultei şi calomniei.
Pedeapsă mai blândă
Un alt amendament controversat este scăderea pedepselor pentru infracţiunea de conflict de interese de la 5 ani, fără posibilitatea amenzii, la 3 ani sau amendă. În forma veche, articolul 253 din Codul Penal defineşte conflictul de interese astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II (…) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă“.
Acum, în forma „înbunătăţită“ de Comisia juridică, articolul 253 prevede următoarele „Fapta persoanei care (…) îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei“.
ANI: Lovitură statului de drept
Horia Georgescu, directorul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), consideră că parlamentarii au găsit o nouă modalitate de a-şi construi o „super-imunitate“. „Senatorii şi deputaţii nu vor mai fi subiecţi ai infracţiunii respective şi nici nu vor mai putea fi verificaţi din aceasta perspectivă de ANI sau alte unităţi de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiativă care daca va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectand iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO“, a arătat Horia Georgescu.
Revin insulta şi calomnia
Conform raportului comisiei, votat în Camera Deputaţilor, insulta se sancţionează cu amendă de la 150 la 500 de lei. Pedeapsa se aplică pentru atingerea adusă reputaţiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau oricare alte mijloace sau prin expunerea la batjocură, precum şi dacă i se atribuie acesteia un defect, o boală sau infirmitate care nu sunt relevante.
Calomnia se pedepseşte cu amendă de la 500 la 13.000 de lei şi vizează afirmarea în public, despre o persoană, a unei fapte care, dacă ar fi adevărată, ar expune-o pe aceasta la o sancţiune administrativă sau penală ori dispreţului public.
Crin: O decizie foarte corectă
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, crede că este corectă modificarea legii privind regimul în care sunt cercetaţi parlamentarii.
„Parlamentarii pot fi anchetaţi, parlamentarii însă nu sunt funcţionari publici, cred că ăsta este un lucru evident pentru toată lumea şi faptul că până acum ei erau asimilaţi funcţionarilor publici era un lucru nefiresc, care nu se regăseşte nicăieri în lumea democratică şi care, din fericire, prin această modificare a fost schimbat. Deci, este foarte corectă. Nu înseamnă cu nimic că parlamentarii – aşa cum iar aţi început dumneavoastră, unii, să titraţi – au vreo superimunitate. Regimul parlamentarilor este exact acelaşi în faţa legii, în faţa Statutului Senatului şi Camerei, dar ei nu sunt funcţionari publici”.
El a precizat că cercetările în ceea ce priveşte conflictul de interese vor putea fi derulate în continuare.
În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, liderul PNL a justificat eliminarea acestei infracţiuni în cazul parlamentarilor.
„Abuzul în serviciu nu, pentru că nu putem să imaginăm ce abuz în serviciu poate să facă un parlamentar. Aaaa, se poate întâmpla – Doamne, fereşte! – ca un parlamentar să poată fi acuzat de fapte de corupţie, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, de acord. Se poate, nu e de dorit, dar se poate întâmpla. Se pot întâmpla o serie de alte fapte, dar abuz în serviciu? Cum poate face un parlamentar abuz în serviciu?”, a afirmat Antonescu.
El a precizat că ştia de această modificare a legii şi că PNL a fost de acord cu aceste prevederi.
Preşedintele Traian Băsescu: Resping această lege
Preşedintele Traian Băsescu a discutat pe marginea modificării Codului Penal de către Parlament, despre demiterea conducerii TVR, despte legea amnistiei şi graţierii unor infractori şi despre proiectul de descentralizare.
„Camera modifică şi art. 147 din Codul Penal, în care constată că preşedintele, parlamentarii nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici. Le mulţumesc că s-au gândit şi la mine, dar nu am nevoie de această prevedere. Ca atare, voi trimite legea înapoi la Parlament pentru că scoţând preşedintele şi senatorii, deputaţii şi pe cei care lucrează fără contracte de muncă din categoria funcţionarilor publici, practic nu mai pot fi loviţi nici de situaţiile de incompatibilitate, nu mai pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează tot prin modificări la Codul Penal şi de emiterea unor decizii care întâmplător li s-ar potrivi lor şi familiilor lor.
Această modificare înseamnă 10 ani de regres. A fost greu până când s-au pus pe picioare aceste instituţii. Au început să funcţioneze. Efectele modificărilor introduse sunt dezastruoase din punctul de vedere al credibilităţii României. Un preşedinte, prin definiţie, este un înalt funcţionar ales care este la dispoziţia serviciului public pe care îl are. Un senator sau deputat este parte a unei puteri în stat. Puterea legislativă nu este un butic, este o instituţie fundamentală a statului român care este formată din senatori şi deputaţi.
Nu putem confunda Parlamentul, Preşedinţia cu un butic din Gara de Nord şi să spunem că titularii acestor funcţii nu sunt funcţionari, dar beneficiază de maşină, de şofer, de facilităţi de cazare, de paşaport diplomatic. La con
flictul de interese, la fel. Eu nu am nicio altă soluţie decât să resping această lege, să o retrimit la Parlament, să o atac la CCR dacă nu găsesc o formulă prin care să se restabilească prevederile Codului Penal.
Nu poţi spune că eşti parlamentar şi nu eşti în serviciul public. Te supui rigorilor legii şi la incompatibilităţi, la mită – pentru că şi asta este una din mize. Foarte interesant este că vrem să nu fim responsabili, ca parlamentari, miniştri parlamentari – şi miniştrii sunt în aceeaşi categorie – nici pentru hotărârile pe care le emitem, nici pentru abuzul în serviciu. Aşa ceva nu este posibil. Dacă ar intra în vigoare aceste modificări, peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi. Ştiu că nu e foarte departe de numărul de 60 de aleşi locali care sunt în proces avansat de investigare la ANI. Sunt multe dosare în derulare la DNA, procese pe rolul instanţelor care vizează demnitari. Toate ar trebui stopate şi nu ştiu dacă prin diverse artificii cei care sunt încarceraţi nu ar putea beneficia de pe urma schimbării şi să devină liberi pentru a candida la europarlamentare.
Azi, Parlamentul a greşit fundamental şi a compromis România. Modificările nu se aflau pe ordinea de zi şi tare mă tem că atmosfera creată în jurul legii amnistiei şi a legii minelor a fost exact manevra care să-i permită lui Zgonea să bage pe neobservate aceste modificări la Codul Penal.
Ca şi la CFR, când s-a programat un soi de lovitură, dânsul a trimis documentele să aprobe CSAT ce trebuia să aprobe Guvernul. Şi aici a fost programată această grea lovitură pentru statul de drept într-o zi în care premierul nu se afla în ţară. Se vede stilul premierului de a spune că nu ştie.
A ştiut foarte bine – şi Crin Antonescu – despre modificări. Măcar Antonescu a argumentat decent. Se vede stilul premierului de a spune că nu ştie. A ştiut foarte bine – şi Crin Antonescu – despre modificări. Măcar Antonescu a argumentat decent. Deci nu mai pot păcăli pe nimeni.
Vor să pună sub control justiţia, mass-media, să diminueze capacitatea instituţiilor create cu greu de a face faţă corupţiei şi abuzurilor pe care le fac oamenii politici. Mesajul este că preşedintele dezavuează acţiunea de azi a Parlamentului care lasă fără obiectul activităţii ANI şi DNA şi lasă în libertate un număr mare de infractori din clasa politică”.
(Sursa: adevarul.ro)
