După ce Mihai Chirica a pus la pământ teii de pe bulevardul Ștefan cel Mare, la Iași se pregătește un nou masacru asupra naturii chiar în simbolul verde al orașului – dealul Copoului. În curtea Apavital există o arie locală protejată – ”parc dendrologic”, cu o suprafață de aproximativ 12.000 de metri pătrați, care ar urma să fie culcată la pământ pentru a face loc sediului noii Opere Naționale Române. Declarat parc dendrologic în urmă cu 30 de ani, arealul din curtea ApaVital Iași va fi afectat în mare parte de construcția noii Opere. În parc există peste 70 de specii de arbori și arbuști, unele dintre ele protejate de lege. Intervenția la copacii din parcul dendrologic este permisă doar cu avizul Academiei Române și doar pentru lucrări de toaletare. Tăierea arborilor se poate face doar atunci când prezintă un pericol pentru clădirile din jur și este condiționată de replantarea altor copaci din aceiași specie. Apavital a trimis mai multe adrese scrise către Consiliul Județean Iași în care arată că proiectul Operei va afecta zeci de copaci din aria protejată. Conducerea instituției nu a dat niciun răspuns oficial. Politicienii merg mai departe cu proiectul și ignoră interdicția de defrișare a zonei. Se cheltuie sume colosale pentru consultanță, studii și proiectare deși nu se știe dacă se poate construi pe terenul respectiv. Directorul Operei, Andrei Fermeșanu, minimalizează subiectul și duce în derizoriu aria protejată Copou: ”E mult spus parc dendrologic. Sunt doar doi stejari.”
Proiectul de construire a unui sediu nou pentru Opera din Iași în zona Copou va afecta un parc dendrologic de peste 12.000 mp. Pe amplasamentul propus de Costel Alexe și Mihai Chirica pentru sediul Operei se află o arie naturală protejată. În curtea societății Apavital SA se află peste 70 de specii de arbori, copaci care ar urma să dispară odată cu noua clădire a Operei Române. Terenul a trecut din proprietatea județului și administrarea Apavital SA în proprietatea statului român la începutul acestui an, urmând a fi cedat Operei pentru demararea lucrărilor. Chirica și Alexe au scos din joben, pe repede înainte, soluția cu amplasamentul pentru sediul Operei în curtea Apavital. Nu s-au făcut verificări prealabile în privința condițiilor de construire în zonă, deși se știa foarte bine că există o suprafață foarte mare de teren împădurită. De câteva luni, cei de la Apavital au trimis mai multe adrese către Consiliul Județean sau Academia Română în care arată că parcul dendrologic din Copou va fi distrus de noua construcție. Conducerea CJ nu a dat niciun răspuns Apavital și ascunde problema sub preș.
Parc dendrologic de 30 ani! Zeci de specii de arbori în Copou
În parcul dendrologic din curtea Apavital sunt, printre altele, specii de măr roșu, măr ornamental, arțar japonez, alun roșu, dud negru, arbore lalea, alun contorsionat, molid argintiu, pin negru și multe altele. Parcul are o vechime de câteva zeci de ani, de când zona făcea parte din comuna Copou. Zona a fost declarată însă parc dendrologic în urmă cu 30 de ani, printr-o hotărâre a Consiliului Județean Iași.
„Din regulamentul de administrare a parcurilor dendrologice subliniem: Parcurile dendrologice sunt plantații realizate în decursul timpului în jurul unor proprietăți, reprezentând valori de patrimoniu prin raritatea speciilor exotice de arbori și arbuști pe care le conțin. Multe dintre aceste parcuri au fost realizate cu suportul unor arhitecți peisagiști, având o adevărată valoare artistică. Ariile protejate de această categorie se rezumă la limitele împrejmuite ale domeniului respectiv cu destinațiile actuale, iar administratorii sunt, de regulă, actualii deținători ai acestor domenii , având obligația de a asigura paza și de a respecta prezentul regulament”, se arată în hotărârea CJ Iași din 1994.
”Este interzisă executarea de orice fel de săpături în apropierea arborilor dacă prin aceasta se pune în pericol existența lor”
Agenției pentru Protecția Mediului (APM) arată că lucrările în parcurile dendrologice pot fi făcute doar cu avizul Academiei și numai în condiții speciale. Conform regulamentului Agenției pentru protecția Mediului privind ariile protejate la nivel local studiat de 7 Iași, în parcurile dendrologice sunt instituite următoarele restricții:
- Sunt interzise tăierile de orice natură și distrugerea arbuștilor.
- Sunt admise măsuri igienico-culturale, dar executate numai de personal calificat.
- Este interzisă schimbarea aleilor, rondurilor, boscheților, pergolelor, fântânilor arteziene sau a altor piese de mobilier peisagistic existente.
- Se interzice amplasarea unor construcții sau instalarea de conducte fără acordul Filialei Iași a Academiei Române – Subcomisia Monumentelor Naturii.
- Este interzisă executarea de orice fel de săpături în apropierea arborilor dacă prin aceasta se pune în pericol existența arborilor.
- Sunt interzise aprinderea focului, arderea și depozitarea deșeurilor, a frunzișului uscat, a resturilor menajere etc., în incinta parcului.
- Este interzisă ștergerea, deteriorarea sau distrugerea panourilor avertizoare și a împrejurimii parcurilor.
- Se pot realiza plantări de arbori și arbuști autohtoni sau exotici numai cu acordul specialiștilor, păstrându-se aspectul peisagistic inițial.
Așadar, în arborii din parcurile dendrologice nu pot fi tăiați, iar în interiorul acestor arii nu se pot desfășura niciun fel de lucrări de construcții.
Academia Română permite doar toaletarea copacilor bolnavi
În primăvara acestui an, Apavital a cerut din partea Academiei Române un aviz pentru tăierea unor arbori din parcul dendrologic din administrare. Avizul Academiei arată că pot fi efectuate doar lucrări de toaletare, numai asupra copacilor bolnavi și doar cu avizul instituției. Membrii Subcomisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul filialei ieșene a Academiei au făcut o serie de cercetări în parcul dendrologic, permițând toaletarea și doar în caz excepțional înlocuirea exemplarelor degradate. Defrișarea arborilor este exclusă.
„ … se pot efectua lucrări de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranța traficului pietonal și rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum și a celor de pe traseul rețelelor aeriene în cazul arborilor protejați încluși în anexele HCJ nr. 8 /1994. Recomandăm ca lucrările de întreținere și eliminare să fie executate de personal calificat, exclusiv asupra părților lemnoase și asupra exemplarelor care prezintă pericol pentru clădiri, parcarea auto , traficul pietonal și rutier, însă în prealabil este necesar să notificați din timp Agenția pentru Protecția Mediului și Subcomisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii pentru a fi prezenți în momentul în care se va efectua lucrarea de firmă specializată și pentru a analiza oportunitatea înlocuirii exemplarelor degradate cu specii cu valoare dendrologică și peisageră”, arată în răspunsul Academiei Română transmis Apavital Iași.
Lucrări doar cu avize speciale
Reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului (APM) au arătat că zona de la ApaVital este trecută în lista parcurilor dendrologice în baza hotărârii din 1994 și că intervențiile sunt limitate. „Este vorba de un parc care are specii de arbori nativi. Conform hotărârii de Consiliu Județean de atunci, zona a fost declarată parc dendrologic. Este un regulament făcut, ei nu pot fi tăiați orișicum. Se pot face lucrări ușoare, doar cu un aviz al Academiei Române, care impune niște condiții. ”, a spus Galea Temneanu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Iași.
Fermeșanu: „Sunt doar doi stejari. Îi vom integra în proiect”
Actualul director al Operei Naționale Române Iași, Andrei Fermeșanu, minimalizează subiectul și duce în derizoriu aria protejată Copou. Fermeșanu susține că în parcul dendrologic sunt doar doi stejari care sunt specii protejate și că aceștia vor fi integrați în noul proiect. Din punctul său de vedere restul parcului dendrologic poate fi pus la pământ pentru a face loc sediului Operei.
„E mult spus parc dendrologic. Acolo sunt doar doi stejari din ce știu, copaci care vor fi integrați în proiect. Sunt atâtea soluții, slavă Domnului. Mă aștept să fie soluții inginerești care să-i integreze. Noi am trimis tema de proiectare și nota de fundamentare, care vor sta la baza unui concurs de soluții. Am trimis necesitățile, am discutat cu Ordinul Arhitecților și cu Primăria Iași. La nivelul Ministerului Culturii este externalizat un studiu socio-economic care va sta la baza acordului cadru de finanțare”, a spus Andrei Fermeșanu, directorul Operei Naționale Române Iași.
Vlad ROTARU
