Oradea – 4 parcuri industriale, Iași – niciunul. La ei – DA, la noi – BA!

Comparația Iași-Oradea este obligatorie, chiar dacă orașul de la granița cu Ungaria are avantajul poziției geografice. Au umplut trei parcuri în 8 ani, cu 3.000 de locuri de muncă. La Iași nu se poate! Ilie Bolojan, primarul Oradei cu două mandate, e considerat un star al administrației locale din România. Două lucruri a schimbat: deschidere totală față de mediul de afaceri și eficiență maximă în serviciile publice. Plus: Bolojan e cunoscut ca un tip incoruptibil. În Iași, neamurile cotropesc regiile, iar în proiecte economice ne prindem urechile.

 

Oradea, un oraş jumătate cât Iaşi, a reuşit în ultimii ani să construiască trei parcuri industriale.

Parcul industrial din Oradea Eurobusiness I are o suprafaţă totală de 121 de hectare, a fost construit în 2008 şi este administrat de Agenţia de Dezvoltare Locală, fostul Eurobusiness Parc Oradea, companie deţinută integral de municipalitatea orădeană. Primăria din Oradea mai deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare.

 

7.000 de angajați până în 2020

Dată fiind cererea mare, anul trecut, consilierii locali au aprobat înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale.

Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă, 3.000 de oameni lucrând în aceste zone, iar numărul lor va ajunge la 7.000 până în 2020.

„Numai din cote defalcate din impozitul pe venitul salariaţilor, municipiul Oradea încasează peste un milion de euro pe an“, precizează Delia Ungur, managerul parcurilor industriale din Oradea.

 

În 8 ani, orădenii au umplut trei parcuri industriale și îl deschid pe al patrulea. La Iași, de 10 ani se discută revitalizarea industriei prin investiții străine, pe ruinele platformei Fortus

 

Încă un parc industrial

Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Anul acesta, o asociere de firme a cumpărat cu 6,6 milioane de euro cea de-a doua centrală termică a Oradei, care fusese închisă în 2002.

Şi Primăria Oradea a încercat să intre în posesia terenului şi să construiască în zonă al patrulea parc industrial al oraşului.

„Ne bucurăm că proprietarii vor păstra destinaţia de parc industrial pe care municipalitatea a gândit-o. Este nevoie de locuri de muncă, deci un alt parc industrial este binevenit în Oradea“, spune Eduard Florea, managerul public al municipiului Oradea.

Noii proprietari ai fostei centrale au obligaţia să ecologizeze haldele de cenuşă până la sfârşitul lui 2018, urmând ca Parcul industrial să fie complet funcţional până în 2021.

 

Investiții directe: sute de milioane de euro

În cele trei parcuri industriale îşi desfăşoară activitatea peste 60 de firme româneşti sau străine, care au făcut în zonă investiţii de ordinul sutelor de milioane de euro.

Concernul american Emerson are în plan demararea operaţiunilor în noua fabrică de la Oradea, investiţie totală de 80 milioane de euro.

Grupul canadian Celestica, care deţine o fabrică în judeţul Bihor, în care lucrează peste 1.000 de oameni, a solicitat în vara anului trecut un ajutor de stat de 3,5 milioane de lei pentru centrul de servicii din Oradea, care ar urma să susţină crearea a peste 100 de locuri de muncă.

Furnizorul de componente pentru infrastructura telecom şi industria auto Faist Mekatronic, parte a grupului britanic Faist, a asigurat anul trecut peste 100 de locuri de muncă în sectorul de producţie şi mai mult de 70 de locuri de muncă pentru departamentele calitate şi tehnic.

 

Linie telefonică directă la Primărie

În ultimii ani, primăria Oradea a implementat proiecte de 247 de milioane de euro. S-au reabilitat monumente istorice, Sinagoga, pasajul „Vulturul Negru“,„Biserica cu lună“, unică în România. De asemenea a fost făcut un Aquaparc, ce urmează să fie dat în folosinţă. A fost realizat un „drum rapid“, de aproximativ 3 km, ce leagă intrarea în oraş, dinspre Cluj, cu ieşirea spre vamă.

La acestea se adaugă investiţiile făcute în zona industrială nouă, reprezentată de parcurile industriale.

Jurnalistul Dan Simai, de la Bihoreanul, vorbeşte despre facilităţile pe care municipalitatea le-a făcut cetăţenilor. „S-a scurtat timpul de eliberare a actelor de către Primăria. A fost făcut un birou unic, unde orădenii depun orice cerere şi pot urmări online în ce stadiu se află solicitarea lor. În termen de 5-10 zile se eliberează orice act. De asemenea, a fost realizat un soft pentru telefonul mobil, prin care orice cetăţean poate trimite orice nemulţumire are şi aceasta este rezolvată în cel mai scurt timp de municipalitate“, precizează Dan Simai.

 

Ilie Bolojan, primarul Oradei, a deschis orașul pentru marile afaceri și are o agendă clară în cinci puncte. Coerent și eficient

Parcări subterane și supraetajate

Fostele Regii Autonome sunt foarte bine organizate în Oradea şi derulează proiecte europene. „Termoficarea a finalizat recent un proiect de 77 de milioane de euro pentru realizarea unui CET pe gaz. Administraţia Domeniului Public va construi, împreună cu un partener privat, o parcare subterană pe malul Crişului. Pe celălalt mal al Crişului a fost construită o parcare supraetajată. Cu fonduri europene a fost făcută o grădină zoologică nouă, care atrage mulţi turişti. Oradea Transport Local gestionează parcul auto şi de tramvaie şi va construi din fonduri europene o linie de tramvai care să lege campusul universitar de centru şi principalele centre comerciale“, adaugă Simai.

 

Primarul – incoruptibil

Edilul din Oradea este perceput de cetăţeni ca un om incoruptibil, care se zbate să rezolve problemele oraşului.

„Primarul Ilie Bolojan este cunoscut ca un om energic, foarte organizat. Are o agendă cu toate proiectele mari, iar atunci când colegii întâmpină probleme se implică direct. Personal merge câte două-trei zile la Bucureşti, pe la ministere, pentru a rezolva problemele oraşului. În plus, nu a fost implicat în scandaluri şi este cunoscut ca un om incoruptibil. Are o relaţie deschisă cu lumea oamenilor de afaceri“, precizează jurnalistul bihorean.

 

Cinci direcţii mari pentru Oradea

Primarul Ilie Bolojan a prezentat recent un plan de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2016-2020, urmând cinci mari direcţii de dezvoltare.

„Este un plan de dezvoltare cu cinci direcţii, un plan ambiţios, dar fezabil, pentru un oraş prosper, iar fuziunea cu Sînmartinul va crea condiţiile ca Oradea să devină capitala turismului balnear din România şi cel mai vizitat oraş din vestul ţării în următorii ani. Vom susţine ridicarea nivelului staţiunilor Băile Felix şi 1 Mai la standarde europene”, susţine Ilie Bolojan.

Cele cinci direcţii pe care administraţia locală le va urmări sunt: Oraşul conectat, Oraşul competitiv, Oraşul cu spaţii publice de calitate, Oraşul inteligent şi Oraşul turistic.

 

Parc industrial la Iaşi… poate la vară!

În Iași, de 10 ani doar se vorb
ește de parcuri industriale. Proiectul parcului de la Leţcani a fost demarat la sfârşitul lui 2013. În 2014, a fost constituită societatea de administrare, SC Iaşi Industrial Park SRL, cu bani de la Consiliul Judeţean. În acelaşi an, comuna Leţcani a pus la dispoziţia societăţii 30 ha de teren, cu o deschidere de aproximativ 800 metri la DE 583. Proiectul s-a oprit în momentul în care s-a constatat că pe o suprafaţă de 11,35 ha era prevăzută construirea unei baze de întreţinere a viitoarei autostrăzi Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş şi o bretea de legătură a acesteia cu DE 583.

Anul acesta, s-a obţinut acordul CNADNR pentru scoaterea suprafeţei de 11,35 ha din parc, urmând să se obţină toate avizele necesare funcţionării, iar Iaşul să aibă parc industrial din vară.

 

Salarii mai mari în Iaşi, şomaj redus în Oradea

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), Iaşul are o populaţie de 357.192 locuitori, în timp ce Oradea are 223.237 locuitori.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, indicator ce denotă productivitatea unei regiuni, în judeţul Iaşi va fi anul acesta de 6.289 de euro, comparativ cu 6.444 de euro, cât va fi în judeţul Bihor, conform Comisiei Naţionale de Prognoză.

În ceea ce priveşte rata şomajului, aceasta va fi în judeţul Iaşi de 4,5%, în timp ce în judeţul Bihor va fi de 3,2%, printre cele mai mici din ţară.

Salariul mediu va fi în 2016 de aproximativ 1.896 de lei în judeţul Iaşi, iar în Bihor va fi 1.490 de lei.

Numărul mediu de salariaţi în judeţul Iaşi va fi în 2016 de 147.000 de persoane, în timp ce în Bihor va fi de 158.600 de persoane.

 

Deși de două ori mai mic ca Iașul, orașul din vestul țării cunoaște o puternică revitalizare datorită unui singur om

Infrastructura, marea problemă

Cristian Grosu, deţinătorul site-ului de analiză, CursDeGuvernare.ro, consideră că principala probemă a Iaşului este lipsa de

„Principala problemă a Iaşului este lipsa infrastructurii. Transportul şi mişcarea capitalului, tehnologiei şi a capitalului uman necesită infrastructură. Iaşul şi Moldova sunt izolate de Europa. Oraşele din Ardeal au ajuns acum în situaţia de a nu mai avea forţă de muncă. Iaşul este dincolo de Carpaţi şi până când nu se va face o autostradă firmele mari de afară nu vor fi atrase în capitala Moldovei“, consideră Cristian Grosu.

 

Citește și EXCLUSIV: CORUPȚIA PROFUNDĂ. Mops n-a plătit 10 ani un teren al UTI, sub protecția lui Iacoban și Giurma

 

Atragerea industriilor creative

Unul dintre cei mai cunoscuţi manageri IT din Iaşi, Andrei Postolache, susţine că trebuie atrase investiţiile în industrii creative.

„Avem nevoie de autostradă, dar nu putem sta să ne plângem soarta. Hai să atragem acele investiţii care sunt mai puţin dependente de infrastructura rutieră, cum ar fi cele din industriile creative. Hai să avem şi noi măcar un parc industrial, dacă nu 4 ca alţii. Cu banii daţi pe semafoarele lui Nichita făceam două. Hai să învăţăm să discutăm cu investitorii, hai să încurajăm antreprenoriatul local, şi fără a ne uita la buzunarele oamenilor. În regiunea noastră sunt de 5 ori mai puţine investiţii străine decât în Vestul ţării, şi nu doar Carpaţii sunt de vină“, zice Andrei Postolache.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here