P’ecum probabil ştiţi, rectorul Caşcaval, chimistul mustăcios care învîrte bazele şi acizii la Politehnica bahluieză, e de prin părţile brînzei de Sibiu, adică baştina preşedintelui compus din urdă săsească în burduf de cîine bucureştean. Prin urmare, nea Caş-de-cal a profitat, cît a putut şi cînd i-a venit bine, de sibieneala comună cu dulapul prezidenţial : invităţii la recepţii flextive, primiri cu fast ale dulapului iohannistic la politehnica bahluieză, decorăţii date la schimb cu primirile etţetera etţetera.
Decît că ( tulai, do’mne ! ) vin alejerile … Nuuu, nu numa’ ale’ europene, prezidenţiale, locale şi parlamentare. Vin şi alea pentru noua rectorie a politehnicii, deci pentru actuala foncţie a lu’ nea Caş-de-cal. Iar în politehnica bahluieză, ca mai peste tot în universităţurile ieşene, legea o fac baronii pesedişti şi supuşii lor.
Veţi înţelege, deci, de ce nea rectoru’ Caş-de-cal a lăsat-o mai moale cu cumetria lui sîghiano-iohănnistă. Şi de ce l-a lăsat din braţe pe ex-deputatul pesedist Sorin Iacoban, ajuns de ceva vreme mîna politică dreaptă a transfugului primar Chirica şi plutonier de judeţ al partidului anti-pesedist condus de fostul premier Ponta.
Veţi înţelege şi de ce lumea ră zice, pe la colţuri, că nu l-a văzut pe vajnicul rector sîghian Caşcaval la recenta lansare de la Iaşi a volumului de maculatură electorală semnat de dulapul prezidenţial. Dar noi nu putem crede aşa ceva. Probabil că nea Caş-de-cal privea din hol, sprijinit de uşă, cu sufletul plin de aroma inconfundabilă a brînzei de Sibiu.
Că în brînza din sufletul caşcavalic era şi oleacă din aracetul tradiţional, mixat osmotic şi livrat bucureştenilor fraieri, odată cu calupurile albe de pe tarabe … astea de-acum ís răutăcisme neculciene de moldoveni pizmaşi ( precizare pentru juni : aracetul e o pastă albă, care lipea hîrtii, cartoane şi scaune de şefi ).
Principalu’ e că nea rectoru’ Caş-de-cal ştie lecţia, mai ceva ca pe formula benzenului : fără PSD, viaţa e pustiu, / de vrei să fii rector, falnic şi zglobiu. Dă-i cu aracetu’, nea rectore, să nu te mai dezlipească nimeni !
