Mitropolia Moldovei și Bucovinei a pus lacăt pe traseul montan „300 de scări”, din Slănic Moldova, şi ameninţă cu amenzi uriaşe

Şefii unui ocol silvic bisericesc din Slănic Moldova au montat la intrarea pe celebrul traseu turistic „300 de scări“ un panou prin care ameninţă cu amenzi pe oricine tranzitează pădurea. Măsura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, condusă de ÎPS Teofan, i-a scandalizat pe localnici şi este considerată de autorităţi ca fiind una ilegală.

Oficialii Bisericii Ortodoxe Române au montat mai multe panouri de informare la marginea pădurii din staţiunea turistică Slănic Moldova care i-a revoltat la culme pe localnici. Potrivit anunţului afişat acum câteva zile, se interzice accesul în pădure sub ameninţarea unei amenzi situate între 2.000 şi 5.000 de lei. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei deţine în localitatea Slănic Moldova 1544,9 hectare de pădure.

Unul dintre locuitorii micului oraş băcăuan a început, de altfel, o campanie de mobilizare pe Facebook. „Cei care cunosc traseul «300 de scări» din Slănic Moldova, cei care iubesc staţiunea Slănic Moldova să distribuie imaginile postate aici ca un protest împotriva Bisericii Ortodoxe care, după ce au intrat ilegal în posesia pădurilor din Slănic Moldova, au interzis accesul pe traseul turistic“, a comentat pe Facebook Dorel Raape, medic şi scriitor.

Fotografiile postate au trezit deja reacţii puternice, care condamnă modul în care reprezentanţii Bisericii încearcă să se impună în staţiune. „Într-o goană continuă după retrocedări, în intenţia de a-şi recupera pământurile avute în proprietate într-o perioadă când numai Biserica putea avea proprietăţi, BOR vrea să pună mâna pe cât mai mult pământ, eventual şi pe centrul staţiunii. Noi putem închide sau, eventual, să le plătim popilor pentru concediile făcute de turişti aici“, a spus Cristian David, recepţionerul unei pensiuni din staţiune.

 

 

Conflictul între Primăria Slănic Moldova şi Mitropolie

În 2008, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a intrat în posesia a 1.544,9 hectare de pădure în Slănic Moldova, echivalentul a peste 3.000 de terenuri de fotbal, în urma unui proces în care instituţia bisericească s-a erijat în succesorul de drept al fostei Epitropii Sf. Spiridon, care deţinea în regiune aşezăminte sociale, spitale, dar şi suprafeţe importante de teren. Este vorba de pădure de conifere, brad sau molid.

 Preoţii au înfiinţat un ocol silvic propriu şi-şi administrează singuri pădurea. Lemnul scos la licitaţie, tăiat de firmele care au contract cu Ocolul Bisericesc, tranzitează aproape zilnic staţiunea turistică. Primarul oraşului, Adrian Şerban, afirmă că preoţii, prin angajaţii lor, distrug drumurile şi canalizarea cu maşinile de mare tonaj care transportă cantităţi industriale de lemn. Edilul afirmă că tăierile masive, atât pe pământurile Bisericii, cât şi pe cele ale Ocolului privat Mereni şi a Direcţiei Silvice Bacău pun în pericol întreaga staţiune. Ca prim efect, ar putea seca renumitele izvoare minerale, iar în timpul unor furtuni există riscul unor inundaţii, prin acumulările de apă de pe versanţi, care ar rade întreg orăşelul, aflat în depresiune.

„Se taie mult, zi şi noapte se exploatează industrial. Cu maşinile de mare tonaj, cu care cară lemnele, au distrus calea de acces la Dobru şi canalizarea. Celor de la Ocolul Silvic Bisericesc le-am interzis să mai calce pe drumurile oraşului. Se fac defrişări în zona izvoarelor, există riscul să se schimbe întreg ecosistemul, să sece aceste izvoare sau, mai rău, să păţim ca pe Valea Muntelui, unde au avut loc inundaţii după ce s-au tăiat pădurile de pe munte“, afirmă Adrian Şerban, primarul oraşului Slănic Moldova.

Conflictul între edil şi Mitropolia Moldovei a apărut odată cu exploatările industriale, dar s-a acutizat atunci când a cerut o mică bucată de teren, pentru o bază sportivă. „Am avut o sută de întâlniri cu ei, m-am săturat, vor numai să taie, să profite, să facă bani. Ar fi fost ideal pentru cantonamente să facem o bază sportivă în staţiune. Au refuzat şi să dea o fâşie pentru lărgirea unui cimitir. Nu ajută nici bisericile din zonă, deoarece ei sunt subordonaţi Mitropoliei de la Iaşi“.

„Panourile de averizare, o glumă proastă“

 Punctul culminant al conflictului a fost montarea, acum câteva zile, a unor panouri prin care li se interzice turiştilor să mai parcurgă traseele montane. „Asta e de râs. E o glumă proastă, pusă pe afiş. Ei au pus în mod fals problema siguranţei turiştilor, că ar fi copaci bătrâni, care ar putea să le cadă în cap. Pădurea este a lor, dar nu şi căile de acces. Nu pot da amenzi“, a mai spus primarul.

 Afirmaţiile primarului sunt contrazise de reprezentanţii Ocolului Bisericesc, ai Mitropoliei, dar şi ai Inspectoratului Silvic şi de Vânătoare. „Noi nu mai exploatăm acolo de astă toamnă. Firma care tăia a plecat la insistenţele primăriei, care nu ne lasă să mai scoatem lemnul pe drumurile publice. Sunt puse acele panouri în mai multe locuri, dar mai multe nu pot să vă zic, fără acordul Mitropoliei“, a spus Victor Perdeică, şeful Ocolului Bisericesc. Afirmaţiile şefului de ocol sunt întărite de Mugur Badeon, şeful Inspecţiei Silvice din Bacău. „Au dreptul să-şi pună panourile, e terenul lor, iar amenda este prevăzută în Codul Silvic. Pentru drum ei plătesc taxa de peiaj. Vă asigur că nu fac tăieri ilegale, ci doar ceea ce este prevăzut în amenanamentul silvic“, a spus şeful Inspecţiei Silvice.

 Părintele Mihăilă a oferit punctul de vedere al Mitropoliei Moldovei, ţinându-i locul purtătorului de cuvânt Constantin Sturzu.

 „Panourile sunt puse în păduri pentru protecţie, iar amenda e prevăzută la lege. Nu cred că se va ajunge ca Mitropolia să taie amenzi“, a spus preotul.

Codul Silvic la care face referire şeful Inspecţiei Silvice Bacău nu prevede, însă, nicăieri sancţiuni pentru tranzitarea unei păduri, ci doar pentru tăiere ilegală de lemne. Pe deasupra, abuzul Ocolului Sivic Bisericesc ar putea fi chiar sancţionabil legal. „O entitate privată poate să apeleze la alte instrumente juridice, civile sau penale, dar nu poate da amenzi în vederea reparării eventualelor prejudicii generate de accesul nepermis al persoanelor pe proprietate. Dacă anunţul este pe spaţiul privat şi nu sunt date amenzi, care oricum sunt nule, atunci entitatea nu poate fi sancţionată pe motiv că ar duce în eroare sau pentru uz de fals. Altfel, dacă panoul ar fi pe spaţiul public, entitatea care le-a montat poate fi sancţionată“, a precizat avocatul Gabriel Ioniţă.

 

 Oficialii Poliţiei confirmă că ameninţarea cu sancţiuni este abuzivă.

„Ocolul nu poate da amendă, dar poate face sesizare la Poliţie, iar sancţiunea se va da în conformitate cu prevederile legii 61/1991, republicată, referitoare la sancionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice “, a precizat Narcisa Butnaru, purtătorul de cuvânt al IPJ Bacău. Respectiva lege prevede, pentru abaterea
de a încălca nepermis domeniul public sau privat, amenzi cuprinse între 500 şi 1.500 de lei.

Ţara nimănui. Tăierile de la Slănic Moldova, verificate doar pe hârtie

 În judeţul Bacău sunt aproximativ 300 de mii de hectare de pădure şi doar 7 angajaţi la Inspecţia Silvică şi de Vânătoare, care ar avea obligaţia să verifice, măcar odată la doi ani, toate pădurile. Deşi ne-a asigurat că în pădurile Bisericii se taie exact atât este ştiinţific, din punct de vedere silvic, şeful ISV Bacău recunoaşte că nu pot acoperi întreaga suprafaţă „Ar trebui să avem cel puţin 30 de oameni, personal tehnic, ca să ne putem face treaba. Au fost tăierile bugetare, aşa s-a făcut organigrama. Mai mergem şi la sesizări, dar la Slănic nu a fost cazul“, a mai spus Mugur Badeon. Edilul oraşului Slănic Moldova spune că nimeni nu-i verifică pe preoţi dar nici pe alţii care taie. „Normal că nu sunt sesizări. Nu le fură nimeni pădurea, o taie singuri, cu firme specializate“, afirmă Şerban.

Agenţia de Protecţie a Mediului din Bacău nu are o evidenţă clară a tăierilor, mai ales a celor din domeniul privat. Mai mult, nu există la această oră un studiu de impact asupra mediului în privinţa tăierilor. „Noi autorizăm doar dacă tăierea are loc întro zonă protejată, cum ar fi Nemira. Sunt condiţii restrictive. Dacă există un studiu de impact, atunci el este la Direcţia Silvică“, a spus Corina Pricopie, directorul APM Bacău.

 Pădurile Mitropoliei Moldovei

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei are 7.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău şi zeci de mii în toată regiunea. În 2005, pe legea 247, a solicitat pădurile fostei Epitropii Sf Spiridon, organizaţie de utilitate publică, iar în 2008 instanţele din Bacău au dat Mitropoliei 5180 de hectare la Blăgeşti, 1544,9 hectare la Slănic Moldova, 123 de hectare la Târgu Ocna şi 290 la Coţofăneşti. „După rerocedarea acestor păduri, noi, Direcţia Silvică, nu mai avem nicio treabă cu ele, sunt private“, afirmă Viorel Ghelasă, directorul Direcţiei Silvice Bacău.

 Cap de afiş este Arhiepiscopia Sucevei şi Radautilor, care a revendicat 192.000 hectare în zonă şi a primit până acum 160.000. O altă sursă de venit sunt cele peste 10.000 de hectare din judeţul Neamţ. In Iaşi, Mitropolia deţine mii de hectare în localităţi precum Voineşti, Ciurea şi Vânători.

 

 

 

 

 

 

Sursa: adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here