De când este primar, Mihai Chirica inaugurează investiții virtuale: stadion în Moara de Vânt, parcare cu parc suspendat în Podul de Piatră sau Coloseul Bragadiru și Cinematograful Trianon pe Lăpușneanu @ În spațiul virtual stăm bine: randările, imagini ale unor clădiri în format 3D, au invadat internetul @ Realitatea este cu totul alta @ În Moara de Vânt este tot câmp, nici vorbă de Stadionul Regele Ferdinand, deși Chirica spunea în 2019 că „Stadionul va fi gata în circa 4 spre 5 ani” @ Cele două clădiri de pe Lăpușneanu, Bragadiru și Trianon, sunt ruine învelite cu mesh-uri albe, precum cadavrele în giulgiu @ Contractul pentru proiectarea parcului din Podul de Piatră a fost încredințat în 2020 @ De atunci nu s-a mai întâmplat nimic, peisajul este neschimbat, o întindere de asfalt și betoane
În 2019, în an preelectoral, Mihai Chirica ieșea pe piață cu anunțul că Iașul va avea un nou stadion, poziționat în Moara de Vânt, lângă viitoarea sală polivalentă Regina Maria. Bineînțeles, anunțul primarului a fost lansat alături de imagini cu viitoarea arenă, care urma să poarte numele Regelui Ferdinand. Bineînțeles, arhitectura edificiului trebuia să aibă un aspect nobil pe măsura numelui ales de edil pentru noul stadion.
„Designul e deosebit. Arena va aduce la exterior cu coroana Regelui Ferdinand. Iar forma sălii polivalente ce se va ridica în apropiere, una de 10.000 de locuri, va semăna cu aceea a coroanei Reginei Maria”, spunea Mihai Chirica, citat de gsp.ro.
Primarul dădea la acea vreme asigurări că pașii pentru ridicarea arenei sportive au fost dinainte calculați și că în perioada 2023 – 2024, ieșenii vor merge la meciuri pe stadionul din Moara de Vânt.
Crudă sau nu, realitatea este cu totul alta. În septembrie 2023, pe terenul din Moara de Vânt cresc aceleași bălării ca în 2019. Nu există proiect, nu există finanțare, nu s-a făcut nimic.
„Totul este gandit la cel mai mic amanunt, structura stadionului a fost deja făcută de către proiectanţi, noi trecem deja la proiectul tehnic. Până la final de septembrie proiectantul ne preda la nivelul studiului de fezabilitate, urmând ca până la finalul lunii octombrie să primim şi proiectul tehnic de execuţie. Stadionul va fi gata în circa 4 spre 5 ani”, a spunea primarul Mihai Chirica în 2019.
Tot în an prelectoral, în 2023, Mihai Chirica a scos de la naftalină același proiect al Stadionului Regele Ferdinand I. În patru ani, stadionul virtual a crescut ca aluatul pus la dospit.
În iunie, Răzvan Burleanu, actualul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, susţinea că Iaşul ar putea avea un stadion de 15 mii locuri construit prin CNI. Chirica a plusat și a susţinut că diferenţa de locuri până la 25.000 o va suporta primăria.
„Avem proiectul. Proiectul stadionului, care se numeste Ferdinand I, este facut de catre o firma din Bucuresti, specializata in proiectarea de stadioane. (…) Proiectul are o finantare prevazuta pentru anul in curs pentru inceperea licitatiilor. Exista o promisiune in acest sens, sper sa nu treca nimeni peste ea, pentru mine cuvantul dat este mai important decat un contract. Stadionul este gandit prin acelasi document de regulament facut pentru Moara de Vant, langa Sala Polivalenta, sunt practic doua constructii care cresc in oglinda. Stadionul are o capacitate de 20.000 de locuri, iar Sala Polivelenta de circa 10.000 de locuri. A fost o discutie cu dl. Burleanu (n.r. – prezent la Iasi la meciul cu Dinamo) care s-a angajat sa ne ajute, dar tot dimnealui a spus ca cei de la CNI ar prefera sa inceapa constructia unui stadion de 15.000 de locuri. Mi-am sustinut punctul de vedere: ce ți-i 15.000, ce ți-i 20.000, ce ți-i 12.500 cat avem acum… I-am spus asa: Iasul creste ca numar de locuitori, este orasul cu cel mai mare ritm de crestere a populatiei din Romania. Iasul deja a absorbit ZMI cu inca 100.000 de oameni si aduna lume din toata Moldova. Un stadion de 20.000 de locuri nu este un stadion mare pentru Iasi”, a declarat Mihai Chirica.
Stadionul visat de Chirica ar costa, conform proiectanţilor, 113 milioane de euro (548 milioane lei)
Parcul din Podul de Piatră. Proiectul durează de trei ani de zile și nu este finalizat
În 2020, Mihai Chirica anunţa că pe fostul amplasament al pieţei din Podul de Piatră să fie amenajat un parc. Presa ieşeană arăta la vremea respectivă că principalele două obiective ale proiectului vizează amenajarea unui parc cu înfiinţarea unor noi spaţii verzi şi integrarea monumentului istoric Podul de Piatră în ansamblul urbanistic nou creat. Lucrările urmau să se desfăşoare pe un amplasament de circa 2.200 mp, fiind vizate amenajarea de spaţii pentru activităţi de recreere şi plimbare, circulaţii pietonale, sisteme şi instalaţii de natură tehnică şi dotarea zonei cu mobilier urban.
Procedura pentru încredințarea contractului de proiectare a fost lansată pentru în vara lui 2020, fiind atribuită firmei Yda Proiect Consulting SRL, pentru 47.100 lei, conform platformei de achiziţii publice. De atunci şi până în prezent nu s-a mai întâmplat nimic cu acest proiect.
Între timp, terenul pe care în urmă cu câțiva ani funcționa piața de animale mici este folosit pentru parcare autoturismelor. Spațiile verzi nu sunt întreținute, zona având per ansamblu un aspect de degradare urbană.
Coloseul Bragadiru, o ruină acoperită cu un mesh
Pentru că frica de ridicol lipsește din registrul de emoții al primarului Mihai Chirica, macheta virtuală a Coloseulului Bragadiru de pe Lăpușneanu a fost lansată chiar în cadrul unei conferințe de presă susținută în fața ruinelor acoperite cu un gigantic mesh.
Vechea berărie de la începutul secolului XX, transformată în cinematograf în anii ’40, apoi abandonată, a devenit un alt subiect de campanie. Primăria a predat în administrare clădirea către Ateneul Naţional din Iaşi, instituţie condusă de liberalul Andrei Apreotesei, scopul fiind acela de a transforma imobilul în clădirea originală de acum mai bine de o sută de ani cu destinaţie de muzeu şi spaţii de prezentare, etc. În 2021 se anunţa că proiectul va beneficia de finanţare de la Institul Naţional al Patrimoniului (INP). În 8 iulie 2021, cei de la INP spuneau că:
„Astăzi, Ateneul Naţional din Iaşi a anunţat inaugurarea proiectului „Aducerea Cinematografului Tineretului la expresia arhitecturală exterioara iniţială, din 1905 – Coloseul Bragadiru”. Este vorba despre un proiect de refacere şi modernizare faza D.A.L.I. caştigător al Apelului de proiecte I/2021 finanţate prin Timbul Monumentelor Istorice derulat de INP la începutul acestui an”
În februarie 2023, Consiliul Local a aprobat indicatorii proiectului. Conform Ziarul de Iaşi, în februarie 2023, Apreotesei susţinea că lucrările vor fi finanţate din veniturile proprii ale Ateneului şi din fondurile alocate anual de Guvern pentru instituţii de cultură. În prima fază urma a fi investită o sumă de 1,2 milioane euro pentru amenajarea clădirii „la roșu” (şi acoperiş). Lucrări trebuiau să fie încheiate până la sfârşitul acestui an. Însă, evident, nu s-a mai întâmplat nimic.
Cinema Trianon, înfășurat cu giulgiul lui Chirica
Un alt proiect care a prins contur doar în spațiul virtual este reabilitatrea fostului Cinematograf Republica, rebotezat cu solemnitate – Trianon. La fel ca și ruina Coloseului Bragadiru, Cinema Trianon a fost învelit de sus până jos într-un mesh alb, precum un cadavru în giulgiu.
În ianuarie 2020, Mihai Chirica anunţa pe facebook că în acel an vor începe lucrările la Cinematograful Trianon.
„Anul acesta începem lucrările de modernizare pentru Cinematograful Trianon (Republica). Faţadele vor fi refăcute în stil gotic, urmărind proiectul original. Mulţumesc Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administratiei pentru includerea acestui edificiu pe lista scurtă a finanţărilor din acest an”, spunea Chirica.
În vara lui 2020, indicatorii arătau că este necesară o investiţie de 28 milioane lei, dar sursa de finanţare dispăruse. De atunci investiţia bate pasul pe loc, în ciuda randărilor fluturate din timp în timp.
Într-un articol din Adevărul, din aprilie 2023, Chirica a prezentat din nou proiectul, dar fără să dea detalii.
„Acesta va deveni sală de spectacol, nu sală de cinematografie. Trebuie să gândim o sală de spectacol, pentru că ar fi şi mai mult încă un cinematograf, având în vedere că în apropiere se află Victoria şi Tineretului. Ar putea fi un teatru de stradă, un teatru de comedie. Iaşul are teatru, ateneu, filarmonică, dar nu are teatru de comedie sau teatru de stradă. Am putea opta pentru un teatru de comedie şi este o breşă usor de acoperit. Unii dintre cei mai importanţi actori de comedie au plecat din Iaşi”, a spus primarul.
Vlad ROTARU
Tudor LEAHU
